Tehnici folosite în războiul din umbră purtat de spionajul rus şi american

Associated Press

Stînjenitoarea arestare a unui agent CIA care lucra sub acoperire diplomatică la Moscova este ultima întîmplare ce reaminteşte că, şi după terminarea Războiului Rece, Rusia şi SUA continuă să se confrunte pe frontul din umbră folosind tactici subtile, dispozitive tehnice speciale pentru munca informativă şi programe de instruire care însă nu sînt suficiente pentru ca agenţii să nu fie prinşi.

Spionul american, în vîrstă de 29 de ani, avea asupra sa o scrisoare cu instrucţiuni, un compas, două peruci, o hartă a Moscovei şi un teanc cu bancnote. Ruşii au publicat fotografii din momentul arestării lui Ryan Fogle pentru ca lumea întreagă să vadă că tînărul diplomat lucra de fapt pentru CIA.

Aceasta nu este o tactică nouă. Deconspirarea şi umilirea părţii adverse face parte dintr-o tradiţie de decenii. În anul 1977, KGB-ul a arestat la Moscova o frumoasă blondă pe nume Martha Peterson, care încerca să transmită un mesaj unui spion important cu numele de cod Trigon. La fel ca în cazul lui Foggle, ruşii au surprins în poze momentul arestării. “Am fost prinsă cu corpuri delicte asupra mea. Sentimentul a fost oribil”, îşi aminteşte Martha Peterson. Opt ani mai tîrziu, KGB-ul a filmat arestarea lui A.G. Tolkacev, un faimos spion al CIA, imaginile fiind ulterior difuzate de televiziunea rusă. În anul 1988, ruşii l-au executa pe generalul Dmitri Poliakov, care a furnizat mult timp informaţii CIA-ului şi au trimis Washingtonului înregistrarea cu acest moment.

De cealaltă parte, în anul 2010 FBI-ul a anihilat o reţea de spioni ruşi adînc conspiraţi, printre care se afla şi celebra Anna Chapman, pe care îi monitoriza de mai mulţi ani, aceştia ajungînd ulterior la Moscova în urma unui schimb de spioni între cele două părţi.

Ruşii sînt renumiţi pentru preferinţa lor de a aresta spionii, iar în contrainformaţii esenţialul este să nu fii prins. În acest scop, CIA-ul îşi supune agenţii unui instructaj serios, pentru a evita situaţii precum cea cu Fogle. Programul de pregătire informativă de bază se desfăşoară la sediul CIA din Virginia. Aici ei învaţă în primul rînd cum să îşi dea seama dacă sînt urmăriţi.

Dar, cu toate măsurile de precauţie, Moscova este un loc aparte. Foşti ofiţeri confruntaţi cu jocul complex “de-a şoarecele şi pisica” din Rusia denumesc aceste măsuri “regulile Moscovei”. În anii “80, în plin război Rece, rezidenţa Moscova era practic paralizată, pentru că exista impresia că agenţii trimişi aici erau supravegheaţi în permanenţă. Era imposibil să ieşi din clădire şi să recrutezi pe cineva fără să fii observat, iar operaţiunile au fost atunci aproape abandonate. Dar, după terminarea Războiului Rece, CIA şi-a dat seama că ar putea opera din nou la Moscova.

Agenţii americani din capitala rusă au întocmit o listă de indicii stranii cu ajutorul cărora poţi observa dacă eşti urmărit. Un fost spion CIA îşi aminteşte că ruşii foloseau autoturisme atît de discrete, încît ajungeau să devină suspecte. Întotdeauna într-o maşină se aflau doi ruşi, pentru eventualitatea în care unul trebuia să continue urmărirea pe jos. Cînd culoarea semaforului se schimba în roşu, ei se comportau ca şi cînd ar parca, nu ca şi cînd ar fi oprit. CIA-ul a observat că unele maşini cu o piramidă inversată pe numărul de înmatriculare din faţă erau folosite de KGB.