Ţările din UE trebuie să ţină în frîu “imperialismul energetic” al Rusiei

Die Welt

Ţările Uniunii Europene (UE) trebuie să-şi revizuiască politica faţă de Rusia. Dacă în Vest statul rus este considerat un furnizor conştiincios de resurse energetice, în relaţiile cu Europa de Est ea îşi dezvăluie apucăturile imperiale.

Rusia a construit în regim de urgenţă o ramificaţie de la oleoductul “Drujba”, cu o lungime de 1.000 de metri cubi, pentru a aduce petrol la Marea Baltică. Aceasta este încă o încercare de a ocoli ţările de tranzit, o încercare care a costat Rusia 4 miliarde de dolari. În ceea ce priveşte portul din regiunea Leningrad, acesta va fi cel mai mare port maritim universal din Rusia. Oricît de tare ar striga “verzii” în parlamentul german în legătură cu o viitoare catastrofă petrolieră şi nerespectarea standardelor ecologice, realizarea proiectului nu mai poate fi oprită.

Portul din Ust-Luga este “o strategie”. În timp ce UE poartă discuţii despre diversificarea surselor energetice, partenerii ruşi nu vorbesc, ci chiar se ocupă de diversificarea gazoductelor şi oleoductelor. Un exemplu îl constituie ambele gazoducte patronate de Rusia: Nord Stream şi South Stream.

Moscova mizează nu pe avantajele economice ale proiectelor sale, ci pe importanţa lor politică. Ţările tranzitorii, dintre care o parte sînt membre ale UE, iar altă parte – pur şi simplu vecini ai Rusiei, trebuie să fie date la o parte. În realitate, o conductă de tranzit este un proiect avantajos tuturor, însă Putin îşi urmează “dorinţa maniacală” de a obţine independenţa totală faţă de micii vecini ai Rusiei, pentru a cîştiga noi pîrghii de presiune.

Ţările Europei de Est, în primul rînd Polonia, încearcă la rîndul lor să pună capăt dependenţei faţă de imperiul energetic rus. Polonia are şanse destul de bune în acest sens: peste doi ani, terminalul pentru gaz lichefiat, care se construieşte în prezent la Szczecin, va acoperi o treime din necesităţile de gaz ale ţării. În afară de aceasta, Polonia cumpără şi gaz rusesc, însă de la concernele germane. Într-un viitor nu atît de îndepărtat, este posibil ca Polonia să devină exportator de gaz de şist.

La ora actuală au apărut mulţi doritori de a urma exemplul Poloniei. Printre aceştia se numără şi Ucraina.

Sistemul lui Putin are nevoie de gaz ca de aer. Taxele de export pentru combustibili reprezintă astăzi la 60% din toate veniturile statului rus. În cazul unei scăderi accentuate a preţurilor la resursele energetice, sistemul lui Putin se va prăbuşi.

Principalele economii ale UE trebuie să decidă pentru aspiraţiile căror state din Est să manifeste sprijin. Imperialismul energetic al lui Putin a ajuns la un punct de la care trebuie ţinut în frîu.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.