Suită de manifestări pentru publicul de toate vîrstele, la Cercul Militar Cluj

Cercul Militar din Cluj-Napoca găzduieşte zilnic, în luna decembrie, pînă la sărbătorile de Crăciun, cel puţin o activitate de interes pentru publicul de toate vîrstele.

Directorul instituţiei, Mirel Ovidiu Rusu, a declarat, duminică, pentru AGERPRES că instituţia clujeană este un reper în viaţa culturală a municipiului, a judeţului şi chiar a ţării, iar în luna decembrie evenimentele sînt speciale, de la marcarea Zilei Naţionale la cele dedicate marilor sărbători ale creştinătăţii. Pînă la sfîrşitul anului, la Cercul Militar se vor desfăşura două festivaluri – “Datini şi obiceiuri din străbuni lăsate” şi “Colind Iancului”.

“Programul activităţilor pentru anul 2012 este deja finalizat. Ne vom pregăti, încă din luna ianuarie 2012, pentru Festivalul Naţional al Cîntecului de Cătănie, apoi pentru cea de-a treia ediţie a unui alt festival de mare succes – de muzică de cameră şi interpretare solistică “Tudor Jarda”, pentru “Flori de mai” şi cele două, din luna decembrie, amintite anterior. Şi pentru copii este rezerată o secţiune specială – Festivalul teatrelor de păpuşi”, a spus directorul Mirel Ovidiu Rusu, amintind că sîmbătă, 3 decembrie, instituţia a găzduit un eveniment remarcabil – Festivalul-concurs de colinde şi tradiţii de Crăciun “Episcop Nicolae Ivan”, ce a deschis suita de manifestări dedicate împlinirii a 90 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului (1921-2011).

El a subliniat că a fost impresionat de numărul foarte mare de copii care au participat la acest eveniment, însoţiţi de profesori remarcabili şi îmbrăcaţi în superbe costume naţionale. “Atît de mulţi copii sînt iubitori de frumos şi au conştiinţa identităţii noastre naţionale. Pe scena sălii de spectacole a Cercului Militar au fost interpretate vechi colinde din satele noastre ardelene, bijuterii ale tradiţiei noastre româneşti. A fost impresionant acest eveniment şi ne-a convins, încă o dată, că sînt vlăstare foarte talentate care vor duce mai departe obiceiurile străbune. Am audiat şi colinde pe care nu le ştiam pînă acum şi mi-au îmbogăţit sufletul, pur şi simplu. A fost o onoare şi o bucurie că am putut găzdui această manifestare aleasă, organizată de Arhiepiscopia Vadului, Felacului şi Clujului”, a spus directorul Cercului Militar.

Instituţia clujeană găzduieşte, în aceste zile, în Sala Armelor, o expoziţie cu piese care vorbesc despre arta, frumuseţea sufletească şi sensibilitatea oamenilor din satele româneşti, despre obiceiurile lor şi despre cîteva dintre paginile memorabile ale culturii noastre. Proiectul aparţine unui pensionar, Vasile Chiorean, care consideră că orice lucru de valoare din trecutul nostru, precum Abecedarul din 1908 prezentat în expoziţie, ceramica de peste o sută de ani din atelierele unor olari pricepuţi, ştergarele brodate cu toate florile şi “tot verdele uimitor al naturii, hărţile şi cărţile vechi şi noi, sînt, fiecare şi împreună, referenţiale pentru trecutul şi prezentul nostru”.

“Cînd am absolvit Şcoala profesională, în 1954, am primit o insignă cu tricolorul şi am păstrat-o toată viaţa. Am expus-o acum, alături de diploma mea de absolvire. În trecut era o mîndrie să fii un meşter bun şi meseria era “brăţara de aur”. Ar trebui să fie şi azi la fel, dar nu este, din păcate. Mai rar dai azi peste un bun meseriaş. Aş zice, fără exagerare, că absolvenţii aceia din 1954, care nu au făcut niciodată o treabă de mîntuială, şi-au apărat ţara, ca nişte oşteni, prin meseria lor bine făcută”, a declarat pentru AGERPRES Vasile Chiorean.

Abecedarul din 1908, o tăbliţă de scris de aproape 100 de ani, o alta de socotit, cu bile, o ediţie veche cu basmul “Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, un fier de călcat vechi de 150 de ani, cununi de ceapă şi usturoi ce simbolizează sănătatea şi bogăţia solului şi a rădăcinoaselor, nuci gustoase din arbori seculari, boabe de fasole, o rozetă de floarea soarelui, un bostan cu splendoarea nuanţelor toamnei, un fuior de cînepă, o găleată de muls oile la stînă, o lampă veche ce funcţiona cu petrol, secere de recoltat grîul, o sucală, un stindard cu clopoţei de chemat sătenii la ospăţ, de sărbători, ştergare ţesute la război, în casă, şi brodate cu o artă desăvîrşită în urmă cu aproape două secole, pachete de ţigări cu mărcile populare “Bucegi”, “Naţionale” şi “Carpaţi” – devenite azi istorie -, şi mai ales volume de poezii cu dedicaţii unicat, scrise cu tîlc de Nichita Stănescu şi de Adrian Păunescu, compun, în expoziţie, un univers inconfundabil al lucrurilor obişnuite şi de mare preţ ale existenţei noastre.