Subminînd securitatea Rusiei

Nezavisimaia Gazeta

Prim-vicepremierul Kîrgîzstanului, Aalî Karaşev, a propus, în cadrul reuniunii comisiei interguvernamentale sino-kîrgîze pentru cooperare economică, accelerarea proiectului de construcţie a căii ferate China-Kîrgîzstan-Uzbekistan, precum şi deschiderea în republică a unor filiale ale marilor bănci chineze. După cum atenţionează experţii ruşi, dacă această cale feroviară va fi construită, ea va submina prezenţa militară, economică şi culturală a Rusiei în Kîrgîzstan. În opinia lor, proiectul ar putea ameninţa chiar securitatea Federaţiei Ruse.

Proiectul privind construcţia unei căi ferate din China spre Uzbekistan, care să tranziteze teritoriul Kîrgîzstanului, este discutat încă de la mijlocul anilor 1990. Însă, el s-a clintit din punctul mort abia recent, cînd între guvernele kîrgîz şi chinez a fost încheiat un acord în format “investiţii în schimbul resurselor”. Acest acord prevede transmiterea unor zăcăminte minerale din Kîrgîzstan către capitalul statutar al întreprinderii mixte pentru construcţia noii căi ferate, în calitate de contribuţie a Bişkekului la acest proiect.

O asemenea propunere a fost primită în Kîrgîzstan în mod neunitar, opoziţia criticînd proiectul. Cu toate acestea, preşedintele kîrgîz Almazbek Atambaev a declarat că “în spatele acelor politicieni care militează împotriva construcţiei acestei căi se află interesele altor state”.

Problema cheie este ce standard al liniilor va fi ales pentru noua cale ferată. China insistă ca liniile să aibă lăţimea europeană, de 1435 mm, în timp ce standardul rusesc, comun pentru toate statele postsovietice, dar şi pentru Slovacia, Finlanda şi parţial pentru Afganistan şi Iran, este de 1520 mm. “Bişkekul ar putea prejudicia major securitatea Rusiei. O lăţime de 1435 mm va înrăutăţi major situaţia cu asigurarea securităţii naţionale în Siberia, Povoljie şi Ural. Dacă va apărea o lăţime a şinelor chineză, în mod automat vor apărea şi securitatea şi militarii chinezi. Aceasta nu este o problemă a relaţiilor kîrgîzo-ruseşti, ci una care vizează chiar viitorul Rusiei”, este de părere Sobianin.

Potrivit inerlocutorului Nezavisimaia Gazeta, dacă proiectul privind construcţia noii căi ferate va fi realizat, atunci eşaloane cu trupe chineze s-ar putea pomeni la graniţa Uzbekistanului deja după 3-4 ore de la traversarea frontierei kîrgîze. De aici, acest drum chinez devine parte a proiectelor europene de căi ferate care duc din China spre Europa, prin Iran şi Turcia, dar ocolind Rusia.