SUA nu deţin informaţii fiabile despre Siria, unde CIA nu a putut să se infiltreze

El Pais

Serviciile secrete americane au întîmpinat dificultăţi serioase pentru a furniza Casei Albe un portret fiabil al rebelilor, care hărţuiesc de peste 17 luni regimul lui Bashar al Assad, fiind incapabile să determine dacă mulţi dintre ei au sau nu legături strînse cu grupări fundamentaliste islamice precum Al Qaida, sau dacă o eventuală cădere a regimului ar deschide calea unei puteri dominate de Fraţii Musulmani. Deocamdată SUA nu au furnizat arme rebelilor, limitîndu-se să le procure echipamente modeste de spionaj.

CIA, care a avut o prezenţă notabilă în Libia în timpul căderii regimului lui la Moammar al Gaddafi, i-a fost extrem de greu să pătrundă în heterogenele grupuri de opozanţi sirieni. În cazul libian exista un Consiliu Naţional de Tranziţie organizat eficient, lucru care le lipseşte încă rebelilor din Siria. Deocamdată, potrivit unor înalţi oficiali americani, CIA nu a putut să obţină informaţii de la grupurile rebele, cărora le-au furnizat însă echipament tehnic, pentru a realiza interceptări ale convorbirilor regimului, pe care agenţia o foloseşte la rîndul său pentru a-i spiona.

“Există numeroase grupuri în Siria care participă la mişcarea de opoziţie: Consiliul Naţional Sirian cu care ne-am întîlnit de cîteva ori; grupări kurde; Armata de Eliberare a Siriei (ALS), care încep să colaboreze tot mai strîns la un plan de tranziţie politică”, a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Victoria Nuland.

În pofida acestor mesaje democratice susţinute de opozanţi, unii oficiali ai diplomaţiei americane au definit ALS şi alte grupuri rebele ca dezorganizate şi lipsite de un plan concret pentru viitorul ţării, potrivit unor dezvăluiri făcute ziarului The Washington Post. Aceste reticenţe se datorează în mare parte lipsei de informaţii fiabile din partea serviciilor secrete. Pînă acum SUA au depins de datele obţinute de la serviciile secrete din ţările aliate ca Turcia şi Iordania. CIA au transmis mai departe aceste informaţii unor ţări precum Qatarul sau Arabia Saudită, care s-au ocupat de înarmarea rebelilor.

În cazul Libiei, rebelii au preluat controlul asupra estului ţării relativ repede, instalîndu-şi la Benghazi centrul de rezistenţă. Siria este o ţară mult mai mică şi mult mai populată, unde guvernul a ştiut să contracareze preluarea puterii în centrele urbane de către opozanţi printr-o campanie de reprimare, care a făcut 10 000 de morţi, potrivit ONU. Cum s-a întîmplat şi în Libia, preşedintele american Barack Obama a autorizat CIA să-i sprijine pe rebeli, cînd a considerat că este momentul potrivit, însă doar cu autorizaţia expresă a Biroului Oval.

Activitatea CIA a fost îngreunată şi de decizia SUA de a închide în februarie Ambasada SUA din Damasc în faţa ameninţărilor repetate ale regimului privind securitatea personalului său diplomatic. Acest lucru a obligat agenţia să lucreze cu un grup restrîns de şase agenţi la frontiera cu Turcia. Una din principalele preocupări ale SUA este controlul asupra arsenalului de arme chimice al regimului sirian, care a ameninţat să le folosească, în caz de “agresiune externă”, potrivit MAE sirian.