Sănătate!

RADU VIDA

Nu sînt eu în măsură să spun de ce cresc îmbolnăvirile dar, la nivel european, se constată o sporire alarmantă a numărului pacienţilor. Neîndoielnic, România n-a stat bine niciodată la acest capitol. În ultima vreme, degradarea sistemului de sănătate s-a accentuat vizibil. Nu numai lipsa de personal şi cele trebuincioase pentru efectuarea actului medical, dar şi afazia guvernanţilor a dus la închiderea de spitale şi reducerea personalului. Întregul sistem a avut de suferit, cu atît mai mult cu cît nici partea… vătămată – populaţia – nu a reuşit să facă minimum necesar pentru păstrarea sănătăţii generale.

În mod normal, ar trebui să criticăm  sau măcar să arătăm carenţele noilor măsuri în ceea ce priveşte „umplerea golurilor” din acest important domeniu social. Cu toate acestea, nu am găsit argumente pentru un asemenea demers.

Din contră.
Se discută tot mai intens despre necesitatea măririi bugetului la sănătate. Iar cifra avansată nu este neglijabilă: 30%. Cu atît ar urma să crească nevoile acestui sector de activitate, aflat în mare dificultate. Au fost făcuţi paşi importanţi pentru deschiderea unor spitale, închise doar pentru a se putea raporta economii la buget. S-a dovedit că măsurile au fost luate după ureche, mai ales că, în multe cazuri, cheltuielile sociale au crescut, iar sănătatea oamenilor a avut de suferit. Ba, mai mult, măsurile aberante au generat şomeri, migrări ale forţei de muncă calificate şi, în acest fel, îngreunarea procesului de refacere a unui sistem, şi aşa deficitar. Pe lîngă 20 de spitale care se află în diferite stadii de repornire a activităţii, ministerul de resort şi-a aţintit privirile şi spre finalizarea unor lucrări începute în 1993-1994, spaţii destinate creşterii asistenţei medicale de urgenţă.

Se caută soluţii şi pentru onorarea actului medical cu salarii cît de cît decente, în aşa fel  încît să se stopeze hemoragia emigrării medicilor şi asistenţilor spre alte zări. Au… transpirat deja cîteva din măsurile ce urmează a le lua Ministerul, pentru îmbunătăţirea sănătăţii generale a populaţiei. Printre ele, una dintre cele mai interesante mi se pare prevenţia. În document se spune că acţiunea concertată va fi susţinută de medici şi pacienţi. Corect. Pentru că efortul trebuie să fie conjugat. Iar populaţia trebuie să înţeleagă că o viaţă cumpătată şi o mai mare grijă pentru propriul organism salvează nu numai bani, zile de spitalizare etc., dar creează armonie şi o stare de bine, ce se reflectă benefic, atît în viaţa de familie cît şi în societate.

Veşti bune vin şi din  sectorul de producţie/cercetare. Au fost depăşite deficienţele în ceea ce priveşte subfinanţarea Institutului Cantacuzino şi, iată, se anunţă şi reluarea producţiei la vaccinurile antigripale. Pe de altă parte, România este cuprinsă în efortul european de cercetare pentru înlăturarea infecţiilor spitaliceşti. 4milioane de pacienţi europeni sînt infectaţi anual în spitale, dintre care 37.000 decedează. Numai aceste îmbolnăviri adaugă 10 milioane de zile)spitalizare la nivelul Europei. Tocmai de aceea, Institutul de Cercetare  şi Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie (cum de a scăpat?!) participă, alături de  alte state europene şi Israel, pentru găsirea unor noi materiale (cu nanoparticule), care să nu reţină microbii spitaliceşti în cearşafuri, îmbrăcăminte, halate etc. Proiectul (SONO) este în fază de testare, iar rezultatele se arată dintre cele mai promiţătoare. Aşadar, pentru ca urarea „Sănătate!” să-şi găsească împlinirea, e nevoie de activarea tuturor energiilor, iar responsabilitatea pentru succesul acţiunii depinde de fiecare dintre noi.