Ruşii de la Mechel – suspectaţi de nerespectarea contractului de privatizare

Ministrul delegat pentru dialog social Liviu Pop a declarat la şedinţa extraordinară a Comisiei de Dialog Social pe tema situaţiei critice de la Combinatul Mechel, că Executivul va analiza contractul de privatizare a societăţii.

Oficialul guvernamental a evidenţiat că sunt mari semne de întrebare în privinţa contractului de privatizare a Combinatului Industria Sîrmei, devenit Mechel în 2003, contractul nefiind respectat. Acest document va fi analizat în următoarele zile punct cu punct, pentru a se vedea care dintre clauze nu a fost respectată şi de ce „decizii luate în altă parte sunt aplicate azi, la Mechel”.
Ministrul Liviu Pop a anunţat că primele discuţii în privinţa Combinatului de la Cîmpia Turzii vor avea loc începînd de miercuri cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi AVAS, fiind analizate situaţia concretă la data privatizării şi angajamentele post-privatizare asumate de producătorul rus.
„La nivelul Guvernului suntem obligaţi să facem primii paşi şi vom avea o discuţie cu miniştrii Economiei şi Finanţelor şi cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pentru a vedea care este situaţia contractului de privatizare şi a consecinţelor acestuia. Dacă se vor constata nereguli vor fi sesizate organele statului – dacă este vorba de concurenţă neloială, abuz în funcţie, sau neglijenţă în serviciu. Vom încerca desecretizarea acestui contract”, a spus Liviu Pop.

Totodată, ministrul Liviu Pop a precizat că va avea o discuţie cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti în ideea deschiderii unui dialog real cu compania Mechel cu sediul la Moscova. „La întîlnirea de astăzi (marţi – n.r.) conducerea companiei Mechel a refuzat să vină. În urma întîlnirii de săptămîna trecută, patronatul rus a emis un punct de vedere neclar cu neconcordanţe, asupra cărora trebuie să discutăm”, a spus Pop, adăugînd că va insista pe organizarea unei întîlniri cu conducerea centrală, de la Moscova, a companiei. Pe de altă parte, oficialul guvernamental a subliniat că partenerii ruşi nu au respectat legea transparenţei iar el consideră drept o obligaţie a sa aducerea în atenţia publică a intenţiei Mechel de a face disponibilizări masive şi a începe procedurile de conservare a celor mai importante secţii.

Contractul de privatizare terbuie analizat

Ministrul mai consideră că nu se poate face o paralelă între închiderea fabricii finlandeze Nokia de la Jucu, din 2011, la doar patru ani şi jumătate de la semnarea actului de înfiinţare, şi posibila sistare a activităţii combinatului Mechel din Cîmpia Turzii. „La Cîmpia Turzii discutăm de o fabrică înfiinţată în urmă cu 100 de ani, în comparaţie cu o fabrică construită peste noapte, cum a fost Nokia, la Jucu”, a afirmat ministrul Liviu Pop. În opinia sa, în prezent „este mai puţin important dacă în 2003 a fost bine sau rău încheiat contractul de privatizare al Combinatului „Industria Sîrmei”, preluat de ruşii de la Mechel”. „Azi trebuie să vedem dacă a fost respectat acest contract şi dacă angajatorul poate să îşi ia valiza şi să plece fără să facă, în prealabil, lucruri la care este obligat. Şi de ce să nu convingem Mechel să rămînă la Cîmpia Turzii? Potrivit domnului Fedorov (Serghei Fedorov, director general Mechel Cîmpia Turzii, n.r.), vor rămîne în producţie doar 238 de muncitori. Nu se ştie cu exactitate de ce Mechel vrea să plece de la Cîmpia Turzii”, a spus ministrul Liviu Pop, adăugînd că sînt semne de întrebare legate de respectarea obligaţiilor asumate, prin contractul de privatizare, de către patronii ruşi ai Mechel din Cîmpia Turzii.

Măsurile suplimentare de protecţie socială trebuie negociate cu FMI

Referindu-se la problemele sociale pe care le va genera la Cîmpia Turzii disponibilizarea celor 800 de muncitori, ministrul Liviu Pop a arătat că Executivul nu poate să modifice Codul Muncii şi să vină cu alte măsuri de protecţie socială decît cele prevăzute de actuala legislaţie. Pentru astfel de măsuri este necesar acordul Comisiei Europene şi al Băncii Mondiale. „Orice măsură de protecţie suplimentară trebuie negociată. La următoarea vizită a FMI la Bucureşti trebuie să vedem dacă există o portiţă în acest sens. La nivel local, prin instituţiile statului, se vor organiza cursuri de reconversie profesională”, a arătat oficialul guvernamental, adăugînd că sectorul agricol va cunoaşte o dezvoltare progresivă şi va avea nevoie de o importantă forţă de muncă.

Utilaje exportate ca fier vechi
Liderul de sindicat de la Mechel Cîmpia Turzii, Ioan Pascu, a subliniat că în anul 2003, contractul de privatizare al Combinatului „Industria Sîrmei” a fost încheiat cu clauze secrete. Renumita unitate de producţie, cu 100 de ani de activitate şi cel mai bun oţel din Europa, avea, la privatizare, stocuri de metal pentru o producţie neîntreruptă de încă un an şi jumătate, stocuri neincluse în contractul de privatizare.
„A fost un adevărat jaf după privatizare. În anul 2006 am reclamat nerespectarea contractului de privatizare, iar acum avem pregătite adrese către DNA şi procurorul general pentru a verifica situaţia de la Mechel Cîmpia Turzii”, a explicat Ioan Pascu.
Referindu-se la fierul vechi, Ioan Pascu a arătat că şi în cazul combinatului chimic din Turda utilaje de valoare au fost efectiv dezmembrate, trimise la fier vechi, iar acesta exportat la preţuri insignifiante, deşi era un capital extrem de preţios pentru industria metalurgică romînească.

Impozit suplimentar pentru firmele care exportă fier vechi

„La fel ca şi în cazul altor combinate, exportul de fier către zona non-euro s-a făcut la preţuri dezavantajoase pentru economia naţională, iar ca măsură de protecţie pentru o astfel de situaţie se impune o creştere a preţului de impozitare a acestui metal pentru exportul în ţări din afara UE”, a spus Liviu Pop. Liviu Pop susţine că exportul de fier vechi către zona non-euro trebuie atent analizat de Guvern, iar firmele care comercializează în străinătate acest metal, la preţuri mici, să fie impozitate suplimentar. „Exportul de fier vechi către zona non-euro trebuie atent analizat de Guvern şi voi cere Ministerului de Finanţe şi Ministerului Economiei să găsească soluţii de impozitare suplimentară pentru cei care exportă fierul vechi la preţuri foarte mici, în zone unde se fac materiale finite. (…) Este o primă măsură de protecţie”, a afirmat ministrul. El a subliniat că în privinţa privatizărilor din România trebuie să se facă ordine, pentru a se evita „externalizarea profitului şi vînzarea Romîniei pe bucăţi”. „Trebuie să facem ordine în aceste privatizări şi este foarte important ca în urma acestor demersuri să cîştige cetăţenii şi statul romîn şi să nu asistăm la externalizarea profitului şi vînzarea Romîniei pe bucăţi”, a spus Liviu Pop.

Grupul rus deţine în Romînia combinatele Mechel Cîmpia Turzii, Mechel Tîrgovişte, Ductil Steel Oţelu Roşu, Ductil Steel Buzău, Laminorul Brăila şi Mechel Reparaţii Tîrgovişte. În primăvara acestui an, Divizia Metalurgică Est-Europenă a companiei Mechel a anunţat, după o întîlnire avută cu sindicatele de la întreprinderile grupului din Romînia, că va aplica o serie de măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor operaţionale. Mechel a încheiat anul fiscal 2011 cu un profit de 728 milioane de dolari, în creştere faţă de 2010, cînd profitul a fost de 657,2 milioane de dolari. În 2008, compania siderurgică Mechel de la Cîmpia Turzii a avut, doar în pentru primele şase luni ale anului, un cîştig net de 83 de milioane de lei (22,6 milioane de euro). Acţiunile Mechel Cîmpia Turzii au scăzut, marţi, la bursă, cu 69%.

Grupul Mechel, cel mai mare producător rus de oţeluri şi aliaje speciale, deţine 86,56% din acţiunile Combinatului de la Cîmpia Turzii. Pachetul de 73,4% din acţiunile fostului combinat „Industria sîrmei” din Cîmpia Turzii a fost cumpărat de Mechel în anul 2003, cu suma de 27 de milioane de dolari. Mechel urma să realizeze investiţii de 20 de milioane de dolari, dar se pare că nu a onorat acest angajament. Statul romîn a şters, cu ocazia privatizării, toate datoriile unităţii din Cîmpia Turzii, care se ridicau la aproape 70 de milioane de dolari.