Rusia nu se grăbeşte să se ralieze acordului internaţional privind comerţul cu arme

Kommersant

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Ban Ki-moon, a îndemnat statele exportatoare de arme să se ralieze noului acord internaţional privind comerţul cu arme. Documentul, care stabileşte pentru prima dată în istorie reguli de reglementare unice, a fost “deschis” săptămîna aceasta pentru semnare. Chiar din prima zi acordul a fost susţinut de 60 de state, însă Rusia a cerut timp de gîndire. Nemulţumirea Moscovei este stîrnită de articolul care interzice vînzarea de arme către “regimuri problematice”.

Elaborarea noului acord a durat aproape 7 ani. Decizia de a elabora un acord universal “privind transferul de arme convenţionale în conformitate cu un standard internaţional maxim posibil” a fost luată de unul dintre comitetele Adunării Generale a ONU încă din octombrie 2006. La acea dată, pentru această decizie au votat reprezentanţii a 153 de state, iar printre cele 19 ţări care s-au abţinut se numărau Federaţia Rusă, China, India, Pakistanul şi Venezuela.

Experţii evaluează volumul pieţei internaţionale a armelor la 85 de miliarde de dolari pe an. La ora actuală, în lume există peste 300 de acorduri ce reglementează livrările internaţionale de arme, însă majoritatea au doar un caracter de recomandare şi nu restricţionează comerţul cu “ţări problematice”, inclusiv cu cele unde se încalcă drepturile omului. Conform intenţiei iniţiatorilor noului acord, pe lista de “încălcări serioase” trebuiau să fie incluse nu doar conflictele armate interne, ci şi torturile, depăşirea împuternicirilor de către structurile de apărare a ordinii publice, precum şi arestarea nejustificată a oamenilor.

Tocmai acest punct al viitorului acord a stîrnit de la bun început iritarea Moscovei. Membrii delegaţiei ruse şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu “posibila interpretare subiectivă a criteriilor” acordului şi cu “tălmăcirea prea extinsă” a documentului. În timpul dezbaterii, reprezentanţii Federaţiei Ruse au recomandat insistent să nu fie inclusă în text şi o listă de arme grele, pentru ca lucrurile să se limiteze la reglementarea pieţei armelor uşoare şi de foc.

Textul final al documentului a putut fi pus de acord abia la începutul lui aprilie anul curent, continuă Kommersant. În cadrul Adunării Generale a ONU acordul a fost sprijinit de reprezentanţii a 154 de state. Siria, Coreea de Nord şi Iran au votat împotrivă şi s-au abţinut 23 de ţări, inclusiv Rusia, China, Egiptul şi India.

După cum a explicat mai tîrziu reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, în acord “nu au fost expuse suficient de exact criteriile umanitare de evaluare a riscurilor, care ar putea fi interpretate diferit şi utilizate de diverse ţări în scopuri politice sau în interesele luptei concurenţiale”. Rusia a dat de înţeles că atitudinea sa faţă de acord va fi precizată după “o analiză aprofundată”. La începutul săptămînii trecute, noul acord a fost deschis oficial pentru semnare, primind chiar din prima zi sprijinul a 60 de state. Pentru ca documentul să intre în vigoare, el trebuie să fie ratificat de cel puţin 50 de ţări.

Conform acordului, sub control internaţional intră toate tipurile de arme convenţionale, inclusiv tancuri, maşini blindate, sisteme de artilerie de calibru greu, avioane de luptă şi elicoptere, nave maritime, rachete şi lansatoare de rachete, arme de foc şi uşoare.

Ţările care au ratificat acordul îşi asumă obligaţia ca, înainte de semnarea contractelor pentru livrări de arme, să realizeze o analiză multilaterală a afacerii, pentru a se convinge că embargoul internaţional nu va fi încălcat, că armele nu vor ajunge în mîinile teroriştilor şi nu vor fi folosite pentru încălcarea drepturilor omului.