Romii – ultima dintre priorităţi

Courrier International

Fără să ne dorim a fi “ştiinţifici”, vom risca să afirmăm că gene de “hoţ de găini” şi de “cerşetor” nu există, la fel cum nu există nici cea de “spărgător în serie”. Şase milioane de romi trăiesc în prezent pe teritoriul Uniunii Europene. Toţi sînt “hoţi de găini”?

În anumite ţări din Europa de Est, precum România şi Bulgaria, romii au devenit “marii uitaţi ai tranziţiilor democratice” de după prăbuşirea Zidului, atunci cînd dezvoltarea economică a început să meargă mînă în mînă cu cea a inegalităţilor. Pentru a scăpa de sărăcie, accentuată în prezent din cauza crizei economice, unii dintre ei vin în Vest, unde sînt primiţi cu “entuziasmul” cunoscut, mai ales că ei se raliază uneori reţelelor de delincvenţi bine organizate.

Însă, criza nu explică totul. Începînd cu propria sa tranziţie democratică – zece ani înainte de cea din Est -, Spania a depus eforturi pentru a-i integra pe ţigani, prin vaste programe sociale. Cu îndîrjire şi succes.

Nu fără motiv, Bruxellesul agită acest adevăr de ani de zile: pentru a pune capăt cercului vicios al sărăciei romilor, statele membre trebuie să investească în educaţie, în locuinţele sociale… Bani există, în special datorită miliardelor de fonduri europene sociale. De la est la vest, statele membre, autorităţile regionale şi locale, nu se folosesc de acestea decît cu mare parcimonie. Pentru că romii sînt “ultima dintre priorităţile lor”. Desigur, cu excepţia perioadelor de campanie electorală, pentru unii dintre politicieni.