România, oaia neagră a UE, dă exemplu

Le Monde

România este cunoscută drept oaia neagră a Uniunii Europene, însă legislaţia sa ar putea servi ca exemplu în dezbaterea privind moralizarea vieţii publice. Deseori arătată cu degetul pentru corupţia endemică a clasei sale politice şi a administraţiei sale, România dispune de una dintre cele mai severe legislaţii în materie de transparenţă. Măsurile pe care Franţa încearcă să le instituie pentru a face viaţa politică mai transparentă au fost angajate în România încă din 2007.

Această instituţie publică are sarcina de a fi cu ochii pe averile tuturor funcţionarilor administraţiei centrale şi locale. În fiecare an, aceştia trebuie să prezinte o declaraţie de avere, pe care ANI o face publică. Această obligaţie le revine şefului statului şi consilierilor săi, parlamentarilor, şefului guvernului, miniştrilor şi întregului aparat de stat: şefi ai serviciilor de informaţii, primari, consilieri judeţeni şi locali. Întreaga administraţie centrală şi locală trebuie să treacă această probă de transparenţă impusă de lege.

Clasa politică românească s-ar fi lipsit de ANI şi de tinerii ei inspectori, însă a cedat presiunilor Comisiei Europene. România a început negocierile de aderare la UE în 2000, însă nu a putut intra în 2004 împreună cu celelalte zece state. Obstacolul major era reforma justiţiei cerută de Comisia Europeană. Bucureştiul s-a angajat faţă de Bruxelles să soluţioneze această spinoasă problemă în termen de trei ani pentru a-şi asigura aderarea la UE în 2007, alături de Bulgaria. Principalul obiectiv: combaterea corupţiei prin toate mijloacele, acordarea cît mai multor puteri procurorilor şi garantarea totalei lor independenţe. Parchetul naţional anticorupţie (DNA) a declanşat o operaţiune “mîinile curate” care afectează personaje-cheie din înaltele sfere ale puterii. O revoluţie într-o ţară în care oamenii politici sînt intangibili.

Flagelul corupţiei este departe de a fi eradicat în România, iar instituţii precum ANI şi DNA au încă de lucru. Însă procesul de curăţare a fost demarat de o tînără generaţie care visează la o altă Românie. Aproximativ patru milioane de declaraţii de avere ale unor înalţi funcţionari sînt deja publice şi pot fi consultate pe site-ul ANI. O mină de aur pentru jurnaliştii de investigaţie şi procurori. În timp ce afacerea Cahuzac zguduie Franţa, România are deja şapte miniştri demişi din funcţie în urma anchetelor ANI. De data asta, oaia neagră a UE dă exemplu.