Revendicări pentru „un spaţiu public de calitate”

Mai multe organizaţii şi grupuri informale din Cluj-Napoca solicită autorităţilor locale extinderea spaţiului public prin „asigurarea unor zone verzi de calitate, într-un oraş sufocat de betoane, maşini şi aglomerări cacofonice”.

În acest sens, reprezentanţii organizaţiilor şi grupurilor informale semnatare cer redarea Parcului Feroviarilor (5,5 hectare) comunităţii locale, intrare gratuită în Grădina Botanică şi în Parcul Iuliu Haţieganu (cu excepţia unor „porţiuni”, unde intrarea să fie condiţionată de taxe); deschiderea curţilor şcolilor în timpul după-amiezilor, weekendurilor şi vacanţelor şi permiterea pătrunderii gratuite şi generale pe terenurile de sport din incinta acestora.

De asemeni, solicită: iniţierea unor politici publice de regenerare urbană a cartierelor de locuinţe colective, pe baza unei planificări participative integrate (trafic, parcări, spaţii verzi, infrastructură, echipamente, dotări publice, activităţi economice), cu accent pe calitatea mediului rezidenţial şi în mod special pe calitatea reţelei de spaţii şi dotări publice/ comune; amenajarea arealului din preajma lacurilor din Gheorgheni, în urma unui concurs de proiecte şi în urma deliberărilor colective, „astfel încît aceste spaţii să nu mai fie zone de tranzit spre mall, ci locuri valoroase în sine, aşa cum au existat în trecut ca spaţii de socializare şi de loisir”; reconfigurarea bazei sportive din zona Pîrîului Calvaria şi din apropierea străzilor Parîng şi Mehedinţi „prin mecanisme consultative şi consensuale, astfel încît cel mai mare areal de socializare din Mănăştur să se bucure de concursul autorităţilor publice printr-o reabilitare temeinică”.

O altă solicitare vizează transformarea terenului viran cuprins între străzile Observatorului, Rapsodiei şi Lunii „într-o grădină publică de cartier, prin reglementarea ei ca spaţiu verde în PUG şi prin amenajarea ei ca spaţiu public”.

Cel de-al 8-lea punct pe lista de revendicări în reprezintă realizarea, printr-o Hotărîre de Consiliu Local, a unor „cadre consultative şi de repartizare bugetară la nivel de cartier”. „Amintim că reprezentanţi ai Primăriei şi Consiliului Local au aprobat verbal propunerea Grupului pentru Acţiune Socială (GAS) cu privire la: «Asumarea de principiu de către primărie ca, în anul 2013, o şesime din bugetul local să fie distribuit prin mecanisme specifice democraţiei participative (ex.: planificare bugetară participativă în cartiere), în urma instituirii unui mecanism de consultare elaborat alături de societatea civilă, care să asigure o deliberare cetăţenească largă şi informată»” – argumentează semnatarii.

„Spaţiul public este confiscat de corporaţii. Cînd nu este anexat intereselor private, negocierea spaţiului nostru se petrece la nivel instituţional şi politic înalt, în afara unui acces larg al cetăţenilor la luarea deciziei. Propunem aproprierea colectivă şi democratică a spaţiului în care trăim şi interacţionăm. În lipsa unei responsabilizări cotidiene a fiecăruia dintre noi, spaţiul public va rămîne mereu anexat unor sensuri care îi sînt străine. (…) Revendicările noastre vin pe fondul unui demers salutar, însă lipsit de dezbateri reale, iniţiat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV) şi de Primărie, de a reda accesului cetăţenesc gratuit o zonă de 3 hectare. Astfel de demersuri pot fi extinse, în urma deliberărilor comunitare, asupra altor zone ale oraşului” – spun reprezentanţii asociaţiilor şi grupurilor informale semnatare.

Pe lista, încă deschisă, a acestor asociaţii şi grupuri se regăsesc: Grupul pentru Acţiune Socială (GAS), Asociaţia Efectul Fluture; Clubul Ecologic Transilvania; Centrul pentru Resurse de Mediu (CIDRM); Centrul Regional Formatest; ColectivA; European Alternatives România; Fundaţia ExtraArt; Tinerii Mînioşi.

Acestea spun că aşteaptă un răspuns oficial la revendicările lor, din partea autorităţilor locale, pînă marţi, 20 martie.

M. T.