Redescoperind tradiţia: “Împănatul boului” la Parcul Etnografic „Romulus Vuia’’

Doriţi să participaţi la redescoperirea vechilor tradiţii? Dacă da, atunci ar trebui să participaţi sîmbătă, 22 iunie a.c., la ritualul tradiţional de împănare a boului din Parcul Etnografic “Romulus Vuia”, de pe strada Tăietura Turcului f.n., între orele 12 şi 18. Organizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în colaborare cu Eugen Tepeş Stroia, evenimentul readuce obiceiuri şi tradiţii de mult uitate, specifice perioadei din preajma solstiţiului de vară. Şi dacă toate acestea nu v-au convins, atunci cu siguranţă o după-amiază cîmpenească cu muzică, balmoş ciobănesc, cîrlan la ceaun cu arome rare, plimbări în aer liber cu familia, dansuri şi costume tradiţionale din zonă vă vor determina să mergeţi în Parcul Etnografic „Romulus Vuia’’! Ceremonialul tradiţional „împănatul boului” este prezentat de locuitorii din satul Batin, comuna Unguraş, judeţul Cluj, fiind urmat de un spectacol de muzică populară al unor ansambluri folclorice din judeţ.

Intrarea este liberă!

***

Cunoscut sub numele de „împănatul boului“ sau „boul înstruţat”, obiceiul avea loc în satele transilvănene în preajma verii, la sărbătoarea Rusaliilor. În zilele noastre, aria lui de răspîndire s-a redus foarte mult datorită modernizării lumii rurale, păstrîndu-şi continuitatea doar în cîteva sate de pe văile Someşului şi Ţibleşului. Conform tradiţiei, cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul acestei sărbători un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. După purificarea animalului prin spălare cu „apă neîncepută”, i se punea la gît o cunună de flori de cîmp, spice de grîu şi sînziene, clopoţei în coarne, iar fetele „îl îmbrăcau” cu feţe de masă şi covoare alese în războiul de ţesut, cu panglici şi brîie, dîndu-i o înfăţişare fabuloasă. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic, pentru a-şi ascunde identitatea, înlăturînd astfel posibila agresiune a forţelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii intonau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pămîntului.