R. Moldova: Necesitatea unei legi a lustraţiei

Agerpres

După ce parlamentul Republicii Moldova a condamnat regimul comunist şi a interzis utilizarea în scopuri politce a simbolurilor comuniste, presa de la Chişinău scrie despre necesitatea adoptării unei legi a lustraţiei, despre care se tot vorbeşte în ultimii 20 de ani. În ultimul timp şi comuniştii au început să vorbească despre necesitatea unei asemenea legi.

În Timpul de marţi, editorialistul Constantin Tănase remarcă faptul că o parte din societate, şi anume, cetăţenii cinstiţi şi curaţi, anticomunişti ca viziune politică, doresc sincer ca societatea să parcurgă, în sfîrşit, această procedură de purificare. Pe de altă parte, comuniştii şi fanii lor vor să folosească ocazia pentru a se răfui cu reprezentanţii intelectualităţii naţionale. “Astfel, pînă la urmă, problema nu se pune dacă e necesară sau nu o Lege a lustraţiei, dar ce se doreşte de la această lege, în numele căror interese ea urmează să fie adoptată?”, consideră Constantin Tănase.

“Cine ar fi vizat de legea lustraţiei în Republica Moldova?”, se întreabă şi istoricul Igor Caşu în Adevărul. Potrivit acestuia, în majoritatea statelor unde s-a adoptat şi aplicat legea lustraţiei grupul-ţintă al celor vizaţi erau foştii informatori şi agenţi ai poliţiei politice. Depozitul special al Serviciului de Informaţii şi Securitate conţine anumite informaţii în acest sens, dar Moscova are toate aceste informaţii şi, eventual, la o cerere semnată de toate partidele parlamentare, ar fi şanse să fie obţinute. Pentru adoptarea unei legi a lustraţiei, e nevoie ca şi partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană să admită că şi în rîndurile lor sînt asemenea persoane. “Dacă lustraţia îl va viza doar pe Vladimir Voronin şi pe alţi cîţiva din Partidul Comuniştilor, ideea va fi compromisă”, susţine Igor Caşu.

Nicolae Negru scrie în Jurnal de Chişinău că decizia comuniştilor de a nu renunţa la simbolurile comuniste era previzibilă. Pentru adevăraţii comunişti nu există viaţă fără seceră şi ciocan. Vor avea curajul să se sinucidă politic, mergînd pînă în pînzele albe…sau Rusia se va mobiliza în apărarea secerii şi ciocanului ? Deocamdată, Moscova păstrează tăcerea. Mai devreme sau mai tîrziu, oamenii trebuie să ştie adevărul. Lor trebuie să li se spună că interzicerea simbolurilor şi condamnarea regimului comunist nu este o chestiune de politică, ci de bun-simţ, de moralitate, de sănătate spirituală.