Profilul dreptei italiene se schimbă pentru totdeauna odată cu plecarea lui Bossi şi Berlusconi

La Stampa

În doar cinci luni de la ieşirea din scenă a lui Berlusconi şi după demisia lui Umberto Bossi, de la conducerea Ligii Nordului s-au schimbat brusc, probabil pentru totdeauna, profilul dreptei italiene şi întreg scenariul politic naţional. S-a încheiat o epocă: cea a “fondatorilor”, a partidelor personale, a leaderismului şi cultului şefului, a falselor congrese şi a ovaţionărilor. În alegerile din 2013 vor exista o dreapta şi un tablou politic general total diferite, şi de sperat mai bune, comparativ cu ultimii 20 de ani.

Italienii s-au obişnuit cu excesele lui Umberto Bossi, cu provocările sale verbale şi gestuale dictate de un temperament sangvin, capabil să se convertească în viclenie populară. Au privit cu ironie incursiunile sale într-o lume a culturii artificiale, exhumarea istoriei celtice şi a religiozităţii druidice, cu fiole pline cu apele sfinte ale Padului.

Sînt trăsături şi comportamente care sfîrşesc prin a alcătui în cele din urmă o “Curte a miracolelor”, care, în afară de faptul că este devastatoare pentru Liga Nordului, a contribuit la apusul lui Umberto Bossi, protagonistul la bine şi la rău al celei de-a doua Republici.

Nu este întîmplător faptul că plecarea lui Bossi a survenit la numai cinci luni după cea a lui Silvio Berlusconi. Oricît de diferiţi ar fi cei doi în materie de bogăţie şi unele trăsături antropologice, au fost legaţi mai mai mult decît ar fi doi simpli aliaţi politici. Chiar şi în adio-ul lor, cei doi vechi demagogi se dovedesc atît de asemănători încît par inseparabili. Pentru ambii nu a fost vorba de demisie, ci de o predare. Nu pleacă deoarece cred că a venit vîrsta retragerii, ci pentru că au fost copleşiţi de evenimente. Nu pleacă în chip de învingători, ci de învinşi. Cu toate acestea, există învinşi cărora trebuie să li se recunoască onoarea armelor.

Dacă este adevărat că istoria va separa grîul de neghină, încă de pe acum se poate spune că atît Berlusconi cît şi Bossi par mai buni în calitate de învinşi decît de învingători. Destinat să divizeze, Berlusconi a plecat unind: dacă astăzi Italia se luptă din greu să iasă din criză cu un guvern de solidaritate naţională, este şi pentru că Il Cavaliere a ştiut, pînă în ultima clipă, să-i ţină în frîu pe “şoimii” săi. Poate a făcut-o şi din interes personal, dar a făcut-o.

În mod similar, Bossi arată mai multă nobleţe părăsind, decît rămînînd legat de un tron care a devenit “vaca de muls” a unui anturaj necinstit. Experienţa umană a lui Bossi este marcată de acele legi implacabile care se numesc a contrapasului şi eterogenezei scopurilor. El, care a strigat de atîtea ori că vrea să folosească steagul italian “ca hîrtie igienică”, a fost de fapt port-drapelul versiunii celei mai meschine a acestuia – familia. El, care a organizat două false petreceri de absolvire şi care a făcut-o să creadă pe prima sa soţie că este medic, a căzut pentru că şi-a ales un trezorier care a cumpărat diplome şi pentru a-i face un viitor unui fiu despre care unii îl făceau să creadă că este deja aproape absolvent.

Altele sînt însă vinile sale, mult mai grave. Bossi trebuie să părăsească scena din cauza unui faliment politic. A fost mare în a transforma zona din Nord într-un partid de 10%, dar la fel de mare în a distruge totul: mai întîi punînd la colţ inteligenţele pe care ar fi putut să le înroleze, apoi risipind ani şi ani de guvernare fără a realiza nici măcar una din reformele anunţate. Dacă Liga Nordului nu îi va supravieţui nu va fi pentru că nu există alt lider după el, ci din cauza a 20 de ani de promisiuni nerespectate.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.