Prof. dr. Ioan Piso solicită DNA „să nu mai doarmă pe dosarul în care este implicată una dintre cele mai importante instituţii culturale ale ţării”

Fostul director al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, prof. dr. Ioan Piso, solicită DNA „să nu mai doarmă pe dosarul în care este implicată una dintre cele mai importante instituţii culturale ale ţării”, readucînd în atenţie, printr-o scrisoare adresată primului ministru, ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, „afacerea Artex”, în care este implicat muzeul clujean.

„Revin cu textul primit în ziua de 11 august 2011 din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Cluj: «Urmare a memoriului formulat de dumneavoastră şi adresat Preşedintelui României, vă facem cunoscut că la Serviciul Teritorial Cluj al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se efectuează cercetări penale sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, asimilată infracţiunilor de corupţie, prevăzute şi pedepsite de art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 Cod penal raportat la art. 2481 Cod penal faţă de (…) funcţionari publici din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din municipiul Cluj-Napoca, privind modul de atribuire şi de executare a contractului nr. 2242/2009 din 25 noiembrie 2009, care a avut ca obiect prestarea de servicii (amenajarea muzeală) încheiat de muzeu cu SC Artex International SRL Bucureşti. Procuror şef serviciu, Elena Botezan». Ce păzeşte Direcţia Naţională Anticorupţie? Faptele s-au petrecut în noiembrie-decembrie 2009, dosarul i-a fost predat DNA în 30.08.2010, deci cu aproape trei ani în urmă, iar adresa de la DNA am primit-o în 11 august 2011″ – spune Piso.

Reluînd, în amănunt, „povestea” contractului de 13 milioane de euro semnat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei cu firma Artex, pentru reamenajarea expoziţiilor muzeului, profesorul Ioan Piso apreciază între altele că, în această „afacere”, un „abuz scandalos” a fost „interpretarea lucrării ca operă de artă”.

„Potrivit prevederilor din Legea 8/1996, opera de creaţie intelectuală nu se confundă cu suportul pe care îl utilizează spre prezentare. Or, în cazul nostru, din însuşi conţinutul contractului rezultă că operele, respectiv obiectele din patrimoniul istoric naţional, aparţin MNIT, iar cedentul realizează doar suportul material în care aceste opere sînt cuprinse, spre a fi aduse la cunoştinţa publicului. De altfel, nu există niciun paragraf de lege pe care să se sprijine pretenţia că o amenajare muzeală constituie prin ea însăşi o operă intelectuală sau de artă. Pentru a fi considerată creaţie intelectuală sau operă de artă, lucrarea trebuie să se caracterizeze prin originalitate şi noutate. Originalitatea şi noutatea trebuie înţelese ca absenţă a anteriorităţii, adică lucrarea să nu se afle în raport de dependenţă cu o operă preexistentă. Or, lucrarea ce urmează a fi efectuată de cedent a mai fost realizată în aceeaşi concepţie şi în alte cîteva muzee din ţară. Ca să fiu mai clar, orice toaletă sau chiuvetă din muzeul din Cluj ar fi trebuit să fie nemaivăzute, nemaiauzite, irepetabile şi intangibile. O altă condiţie a unei opere de artă este de a nu se mai interveni asupra ei. Dacă am avea de-a face cu o operă de artă în valoare de 13 milioane de euro, amenajarea muzeală însăşi ar trebui declarată ca făcînd parte din patrimoniul naţional. Asta ar însemna ca în viitoarea expoziţie a MNIT să nu mai poată fi schimbat niciun bec şi să nu mai poată fi modificată poziţia niciunui obiect din vitrine!” – susţine prof. dr. Ioan Piso.

În opinia sa, „tergiversarea unei cauze timp de ani de zile sau la infinit poate fi considerată favorizare a infractorului, care îşi poate continua malversaţiunile sau poate şterge urmele”. „Eu am dreptul de a-mi exprima o părere, dar nu-i voi cere justiţiei să decidă o anumită soluţie. Ce-i cer, este să existe. Ce-i cer acum DNA-ului este să nu mai doarmă pe dosarul în care este implicată una dintre cele mai importante instituţii culturale ale ţării. Dinspre partea mea, se poate decide şi neînceperea urmăririi penale. Ar fi un precedent ce l-ar îndreptăţi pe orice român să fure nepedepsit 1,7 mil. de euro (suma plătită deja de MNIT firmei Artex – n. n.) Măcar acest lucru să-l ştim cu certitudine!” – spune, în finalul scrisorii, fostul director al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, prof. dr. Ioan Piso

M. TRIPON