Problemele identitare cu care se confruntă românii din afara graniţelor, aduse în atenţia autorităţilor

Liderii organizaţiilor românilor din ţările vecine şi din Balcani i-au prezentat, luni, atît preşedintelui Traian Băsescu, cît şi ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşa, problemele identitare cu care se confruntă şi au avertizat că dacă România nu îi va ajuta, atunci procesul de asimilare se va accentua şi comunităţile româneşti ar putea să dispară din ţările în care trăiesc.

Părintele Boian Alexandrovici din Valea Timocului, Serbia, a reamintit faptul că cei 350.000 de români de acolo nu au şcoli în limba maternă, nu există presă şi nici serviciu religios în limba română. “Nici astăzi nu avem voie să învăţăm limba română şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba română. (…) Statul sîrb ne-a împărţit în români şi vlahi (…) pentru că vor să rupă legătura cu ţara mamă. (…) Important e să ne ajutaţi să construim biserici, să dăm un salariu unui preot care să ne ajute să păstrăm identitatea, cultura şi limba noastră românească. Să ne ajutaţi acum, cînd se mai poate face ceva”, a spus părintele Boian Alexandrovici.

La rîndul său, reprezentantul românilor din nordul Bucovinei, Vasile Tărîţeanu, a avertizat că de la o zi la alta situaţia se complică, lucrurile se degradează şi cea mai mare problemă o reprezintă păstrarea reţelei de şcoli în limba română. “Am vorbit de nenumărate ori despre acest fapt, dar lucrurile se degradează. Şi asta împotriva unor legi extraordinare pe care Parlamentul Ucrainei le-a adoptat, care ne dă parcă foarte multe drepturi, dar în acelaşi timp numărul de şcoli din nordul Bucovinei scade (…) din cauza politicii duse de organizaţiile ultranaţionaliste, care depun cereri pentru învăţămînt în limba ucraineană. (…) S-a frînt coloana vertebrală a românilor de acolo. În presă se duce o campanie puternică împotriva românilor care vor să-şi păstreze limba maternă”, a spus Vasile Tărîţeanu.

La rîndul său, Anatol Popescu, reprezentantul românilor din sudul Basarabiei, a rugat autorităţile să redeschidă dialogul cu românii din această zonă şi a subliniat că este nevoie de un centru cultural la Ismail, care să ajute la prezervarea identităţii românilor de acolo.

Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a spus că singura problemă cu care se confruntă aceştia este oprirea procesului de asimilare care se poate face prin trei pîrghii: şcoala, mass-media şi biserica, şi a susţinut că românii din Bulgaria aveau mai multe drepturi “în timpul jugului turcesc decît acum”.

Despre problemele identitare ale românilor din Harghita şi Covasna a vorbit profesorul Ion Lăcătuşu, de la Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfîntu Gheorghe, care a spus că există o gravă inechitate privind finanţarea proiectelor culturale ale românilor din zonă, că se manifestă o intoleranţă faţă de aceştia care ar trebui stopată şi că e nevoie de unele întîlniri la nivelul liderilor românilor şi maghiarilor din cele două judeţe.

Preşedintele Traian Băsescu i-a îndemnat pe românii din afara graniţelor să fie solidari între ei, subliniind că fragmentarea comunităţilor în diverse asociaţii ostile face dificil procesul de finanţare a programelor acestora. De altfel, preşedintele a mai subliniat şi faptul că doreşte ca statele din jurul ţării să-i trateze pe etnicii români aşa cum îi tratează România pe cetăţenii săi minoritari.

Prezent la dezbatere, deputatul pentru românii din diaspora Eugen Tomac a punctat faptul că este nevoie de timp pentru a fi reparate lucruri distruse în sute de ani şi că drumul pe care a pornit România în păstrarea identităţii românilor din afara graniţelor este unul bun. “Ceea ce este esenţial pentru noi este să avem conştiinţa faptului că am pornit pe un drum bun şi dacă în urmă cu zece ani despre românii din Valea Timocului ştiam doar cîţiva oameni, preocupaţi de soarta românilor de peste hotare, astăzi relaţia statului român în această direcţie a întîmpinat evoluţii, a reuşit să pună practic relaţia pe direcţia cu românii din Timoc şi pe agenda bilaterală cu Serbia la nivel de prioritate naţională”, a spus deputatul Eugen Tomac.

La rîndul său, senatorul pentru românii din diaspora Viorel Badea a subliniat că dacă există voinţă politică în rezolvarea chestiunii românilor timoceni ar trebui să se facă alocări financiare substanţiale. “Este bine sa înţelegem că fără injecţii financiare românii din afară nu vor face absolut nimic, e bine să fim prezenţi în comunităţile lor, e bine ca partidele politice, conducerile partidelor politice să împingă parlamentarii, cel puţin pe cei de frontieră, dincolo de graniţă măcar o dată la două luni să facă o vizită comunităţilor de români şi cel mai important lucru este ca şefii partidelor şi şefii guvernelor şi preşedintele ţării, oricare ar fi el, în discursul politic constant să aibă comunităţile româneşti de pretutindeni”, a conchis senatorul Viorel Badea.