Problema comunităţii studenţeşti dezbătută la Cluj

Sala Cristal din cadrul complexului hotelier „Opera Plaza” s-a dovedit neîncăpătoare la sfîrşitul săptămînii trecute cînd peste 300 de studenţi au participat la cea de-a doua dezbatere din ciclul „Îmi pasă de Cluj” –  organizate de senatorul Marius Nicoară – dezbatere cu tema „Studenţii – simpli consumatori sau parteneri egali şi beneficiari ai programelor de dezvoltare a oraşului”.  Printre vorbitori s-au numărat cadre didactice de seamă ale „cetăţii” – dezabaterea fiind moderată chiar de către unul dintre acestea, prof. Vasile Dîncu -, dar şi numeroşi studenţi.

Lipsa de comunicare dintre autorităţile locale şi comunitatea academică în general, dar în special cea studenţească, imposibilitatea exprimării dreptului la vot, dar şi lipsa unor politici publice adresate studenţilor au fost principalele probleme puse în dezbatere. De asemenea, a fost semnalată lipsa de parteneriate între universităţile clujene şi administraţia locală, precum şi parteneriate între administraţie, universităţi şi mediul de afaceri.

Printre numeroasele propuneri demne de luat în seamă se numără şi cea privind înfiinţarea unui consiliu local al studenţilor interconectat celui municipal.

Marius Nicoară, senator PNL, candidatul USL la Primăria municipiului Cluj-Napoca: „Am pornit de la o tristă constatare:  că cei care guvernează România nu au dialog cu societatea, nu fac dezbateri publice – indiferent că este vorba despre legi care afectează viaţa a milioane de cetăţeni, sau că este vorba de alte acte normative care, poate, afectează mai puţină lume. Dialogul în societatea românească nu există. Eu am pornit acest ciclu de dezbateri, sub egida «Îmi pasă de Cluj», pentru că vreau să aud ce spun diversele categorii sociale despre ceea ce e bine pentru oraşul nostru, ceea ce poate să facă o administraţie locală, un program de dezbateri aşa cum se practică peste tot în occident din care se trage seva unei viitoare guvernări locale în Cluj. Am avut întîlnire cu lumea medicală, acum cu studenţii, voi avea cu profesorii, cu pensionarii, cu mediul de afaceri şi din toate acestea voi construi un program de guvernare pentru Cluj”, a afirmat Nicoară, în cuvîntul de deschidere.

Vasile Dîncu, sociolog, profesor în cadrul Universităţii Bucureşti, moderatorul dezbaterii: Recent am făcut un studiu şi mi-am dat seama că studenţii nu fac parte din comunitatea vie a oraşului nostru, că pe studenţi nu-i găseşti în proiectele oraşului. Deşi în fiecare an vin în Cluj în jur de 37.000 de studenţi – un adevărat oraş care vine în fiecare an -, în fiecare an pleacă tot cam atîţia absolvenţi din Cluj, care duc un mesaj. Totuşi ei nu se regăsesc în strategia de dezvoltare, în politicile publice din oraşul nostru. Politicile pentru tineri şi pentru studenţi sînt foarte limitate. Dincolo de observaţiile generale, domnul Nicoară are nevoie în proiectul său de guvernare locală de cîteva idei legate de cum devin tinerii parte componentă a oraşului viu. Nu este un proiect electoral, este un proiect pe termen lung, o consultare publică ce vizează viitorul.

Pe de altă parte ne interesează în ce măsură tinerii pot să participe la guvernarea locală. …Un oraş în care nu valorificăm această forţă, este un oraş cu adevărat mort…

Vechile guvernări locale au distrus, prin demagogie, toate lucrurile bune. Pînă acum s-au făcut strategii de dezvoltare ale oraşului care au cuprins tinerii doar formal. Marea problemă a viitoarei echipe care va conduce oraşul va fi să substanţializeze aceste dezbateri, în special în ceea ce priveşte diversele tipuri de parteneriate. Nu mă refer la parteneriate formale, legate de decizie. Am cunoscut studenţi – unii dintre ei sînt aici în sală -, care au nişte proiecte extraordinare pentru oraş, care nu ţin numai de condiţia de student, ci vin cu nişte contribuţii interesante la dezvoltarea urbanităţii, la dezvoltarea serviciilor…

Din păcate privim studenţii ca pe o marfă, fără să ne gîndim că studenţii contribuie la o mare parte din PIB-ul oraşului – cred că 4-5 procente din PIB-ul oraşului sînt aduse de studenţi.

Gheorghe Vuşcan, consilier local, profesor UTCN: Clujul, în proporţie de peste 25% este reprezentat de studenţi. Ne lăudăm cu cei în toate locurile – oriunde am fi, în ţară sau în străinătate. Brandul numărul unu al Clujului sînt studenţii…Aş porni de la consistenţa bugetului local pe care zic ei că-l cheltuie cu multă eficienţă. Din păcate din cele 200 de milioane de euro – în uni ani chiar şi mai mult – vă întreb pe voi studenţii cu ce v-aţi ales din partea administraţiei locale…pentru prima dată, după atîţia ani, ne-am deschis puţin şi bugetul pe acest an a fost discutat cu participare civică. Noi am propus realizarea unui hotel pentru tinerii doctoranzi, rezidenţi şi masteranzi. Răspunsul a fost «NU în acest an, pentru că ne gîndim în primul rînd să facem un parking». Noi consideră că prima dată ar trebuie să «parcăm» studenţii şi apoi maşinile lor. Iată cum stau – fals – priorităţile în mintea adminisraţiei locale. Mai aveţi nevoie şi de locuri de muncă. Nu ştiu dacă ar fi foarte greu ca administraţia locală să scutească de taxe firmele care angajează studenţi.

Aş mai propune înfiinţarea unui consiliu local al studenţilor. Dacă tot există peste 100.000 de studenţi în Cluj, de ce să nu aibă ei un cuvînt de spus în dezvoltarea oraşului? Să vină alături de viitoarea administraţie locală şi să primească măcar 1% din bugetul Consiliului Local care ar reprezenta circa 2 milioane de euro. Cu aceşti bani se poate face un cămin cu 100 de camere! Dacă în fiecare an s-ar face echivalentul unor asemenea investiţii, comunitatea studenţească ar progresa enorm”.

Radu Surugiu, preşedintele Clubului Studenţilor Liberali: Ştiu ce înseamnă să fii student în alt oraş. Autoritatea locală ignoră pur şi simplu studenţii – ne iau ca pe un dat. Avem un mare dezavantaj – nu votăm. Din păcate, pe legea actuală, studenţii nu votează. De foarte multe ori autoritatea locală ignoră un amănunt: auzim autorităţile vorbind despre investitori străini; dar noi, studenţii care venim 4-5 ani de zile în Cluj, nu sîntem tot un fel de investitori străini? Aici trăim, aici cheltuim, aici contribuim la bugetul local. Ce-ar însemna Cluj-Napoca fără universităţi?! Cred că se pot face, pe baza unor parteneriate între universităţi şi autorităţile locale, centre de dezvoltare ale universităţilor, proiect ce poate aduce beneficii ambelor părţi.

Horea Uioreanu, deputat PNL, candidatul USL la preşedinţia Consiliului Judeţean: Colegul Surugiu a punctat foarte bine, ceea ce m-a dus cu gîndul la următoarea întrebare: oare ce ar fi însemnat Clujul în urmă cu o sută de ani, dacă Universitatea Babeş-Bolyai nu ar fi existat? Cred că Clujul, printre toate simbolurile pe care le are, în primul rînd cînd spunem Cluj ne gîndim la UBB şi aceasta este vectorul pe care s-a dezvoltat acest oraş. Fără ea Clujul n-ar fi fost nici o clipă, n-ar fi devenit  niciodată, centrul Transilvaniei şi centrul cultural al României…
Dacă bugetul municipiului este de 200 de milioane de euro, iar cei 60 de mii de studenţi cheltuie fiecare cîte 200 de euro pe lună, în cele 12 luni ne apropiem de bugetul oraşului. Prin urmare, studenţii sînt nişte contribuabili foarte imprtanţi. Acum se pune întrebare: cum să se întoarcă în favoarea lor ceva din acest venit strict contabil la cei care contribuie la dezvoltarea acestui oraş.

Cozmin Onţan, student: Sînt în Cluj de opt ani şi am o mare nemulţumire: studenţii nu pot vota. Dacă ar fi să-i solicit ceva primarului, i-aş cere să-i lase pe studenţi să voteze pe baza carnetului de student şi a flotantului.

Sabin Sîrmoaş, student doctorand: S-a vorbit despre politici locale şi despre anumite reguli pe care trebuie să le facem la nivel local. Cred că pentru un oraş care are particularităţile Clujului – în care studenţii reprezintă circa 20% -, trebuie să fim noi capabili să ne facem regulile noastre pentru comunitate, fără să aşteptăm să ne fie impuse de la nivel central. De 20 de ani nu s-a făcut nimic, şi nici n-o să se facă niciodată reguli pentru trei centre universitare. În primul rînd trebuie să muncim noi pentru regulile pe care vrem să le avem în comunitate.

Al doilea aspect: s-a vorbit despre lipsa de eficienţă şi de propuneri a guvernanţilor locali. Din păcate ei folosesc argumentul de masă de studenţi, de comunitate studenţească, doar atunci cînd vorbesc cu marile multinaţionale, cînd arată potenţialul extraordinar pe care îl au universităţile clujene, însă, din păcate, niciodată nu a existat un proiect care să se materializeze, nu a existat o politică vizibilă făcută pentru cei care reprezintă 20% din populaţia unui oraş cum este Cluj-Napoca. Acest lucru nu se întîmplă pentru că studenţii nu sînt implicaţi la nivel de decizie în guvernarea locală. Marile proiecte se fac datorită ONG-urilor, ceea ce nu mi se pare normal. S-a vorbit despre un consiliu local al studenţilor – o idee fenomenală! Eu aş merge mai departe cu propunerea: în momentul în care se construieşte o echipă de guvernare locală, cel puţin o parte din acea echipă să fie focalizată pe comunitatea studenţească. Spre exemplu, un profesor universitar din consiliul local s-ar putea ocupa de această zonă.

Gabriel Oniga, preşedintele organizaţiei de tineret a PSD Cluj: A existat o constantă de-a lungul dezbaterii: toată lumea este de acord că UBB este o emblemă pentru oraş şi în acelaşi timp cel mai mare angajator – practic, după plecarea Nokia, e cea mai mare întreprindere din judeţul Cluj.

Mircea Jorj, preşedintele PSD Cluj-Napoca: Cred că se impune crearea unui cadru, a unei structuri de comunicare, ce a lipsit în ultimii ani, între mediul studenţesc şi administraţia locală, în contextul în care studenţii au o contribuţie foarte mare în tot ceea ce înseamnă viaţa economică în acest municipiu. Unii l-au numit consiliu local al studenţilor; eu aş spune o comisie de dialog social la nivelul municipiului, unde să fie prinsă şi această categorie şi universităţile. Cea de-a doua propunere se referă la identificarea unor zone pentru dezvoltarea parcurilor – de mici dimensiuni de înaltă tehnologie -, unde se pot dezvolta proiecte, în parteneriat public, între autoritatea administraţiei publice locale şi fiecare universitate în parte. Cred că este un efort mic, ce ar dezvolta foate mult spiritul antreprenorial al tinerilor studenţi, care ar putea chiar să oprească în municipiu această forţă de muncă bine calificată. Avem tineri care lucrează în diverse proiecte de cercetare – spre exemplu, într-un proiect naţional privat de cercetare aerospaţială. Avem nişte domenii de vîrf pe care trebuie să le stimulăm şi cred că Primăria trebuie să finanţeze astfel de aptitudini şi acţiuni. Prin aceste parteneriate publice fiecare are de cîştigat: tinerii se pregătesc şi vor avea o inserţie eficientă într-un loc de muncă, iar municipalitatea îşi satisface nişte nevoi. Este evident şi cîştigul financiar pe care municipalitatea l-ar avea prin simplul fapt că reuşeşte să îşi realizeze nişte obiective locale, iar banii se învîrt în municipiul Cluj-Napoca….Cred că se pot dezvolta asemenea proiecte pe care municipalitatea să le finanţeze şi să le susţină.

Marius Nicoară, senator PNL, organizatorul dezbaterii: Ceea ce a rezultat în urma acestei dezbateri publice cred că reprezintă baza de pornire a unui program foarte serios care să se refere la studenţi şi la universităţi în general. Într-adevăr, Clujul este definit ca şi un oraş universitar, dar s-au făcut mult prea puţine politici publice în favoarea universităţilor şi, indirect, a studenţilor. Din păcate nu există un program coerent, nu există o gîndire coerentă pe termen mediu şi lung pentru acest brand al Clujului şi anume «Clujul, oraş universitar şi cultural».

Au rezultat multe idei bune, care trebuie puse în practică. Parteneriatul municipalităţii cu universităţile poate deveni unul foarte serios, statuat într-o formă scrisă, crearea unui consiliu local al studenţilor care să fie un partener de dialog al consiliului municipal şi al Primăriei – toate sînt idei valoroase care pot contribui la dezvoltarea oraşului. În mod cert va trebui să existe un consiliu local al studenţilor care să aibă un permanent dialog – şi chiar un responsabil în Primărie.

În ceea ce priveşte dreptul de vot, consider că studenţii ar trebui să fie egali cu ceilalţi cetăţeni ai municipiului, pentru că, cel puţin timp de un mandat ei sînt aici, alături de noi şi contribuie la bunăstarea oraşului.

Toate aceste lucruri le voi trece în programul meu de guvernare, ca apoi, dacă voi cîştiga, să pot spune: acesta este angajamentul meu pentru Cluj şi să pot fi tras la răspundere dacă nu mă ţin de cuvînt.

Adriana STUPAR