Polonia eliberează paşapoarte pentru conaţionalii din Ucraina: Kievul se teme că exemplul ar putea “inspira” România

Nezavisimaia Gazeta

Permiţînd dubla cetăţenie şi accelerînd eliberarea de paşapoarte pentru cetăţenii altor ţări, Polonia a pus sub semnul întrebării relaţiile parteneriale cu Ucraina. Kievul se teme că tinerii ucraineni se vor muta în masă în ţara vecină, dar şi de posibilitatea ca România şi Ungaria, care au început mai devreme eliberarea de paşapoarte către conaţionali, vor începe să promoveze iniţiative pentru înfiinţarea de autonomii naţionale pe teritoriul Ucrainei.

Legislaţia ucraineană interzice dubla cetăţenie, însă nu prevede sancţiuni pentru cei care încalcă această lege. De acest lucru au profitat, cu cîţiva ani în urmă, ţările vecine: astăzi, în Ucraina de Vest cel puţin 20% dintre cetăţeni deţin al doilea paşaport – românesc sau maghiar. În Crimeea o situaţie identică ar exista cu paşapoarte ruseşti.

Cu România, Kievul a avut şi înainte tensiuni cu privire la apartenenţa teritoriilor ai căror locuitori se declară români, însă cu Ungaria situaţia s-a complicat în acest an, precizează cotidianul rus. În primăvară, ambasadorul Ungariei în Ucraina, Mihal Baer, a informat mass-media ucrainene că Budapesta sprijină iniţiativa organizaţiilor politice legitime ale maghiarilor transcarpatici privind înfiinţarea unei autonomii. Baer a subliniat că nu este vorba despre pretenţii teritoriale sau despre instigare la separatism, ci doar despre satisfacerea maximă a nevoilor cultural-spirituale ale minorităţii maghiare ce populează compact acest teritoriu. “În Crimeea există o republică autonomă, în Europa există autonomii, în Republica Moldova, unde am lucrat, a fost creată o autonomie pentru găgăuzi”, şi-a argumentat Baer afirmaţiile.

În opinia analistului Vitali Bala, în acest fel “sînt create viitoare ameninţări concrete la adresa securităţii Ucrainei”. “Statele vecine eliberează paşapoarte, apoi creează pentru cetăţenii lor condiţii maxim favorabile, inclusiv “delimitarea” unor formaţiuni teritoriale, monitorizează cu atenţie respectarea drepturilor umanitare ale cetăţenilor lor şi îi indică puterii ucrainene neajunsurile din acest domeniu. Cu timpul, acest lucru ar putea duce la cereri politice”, nu exclude Bala.

La rîndul său, directorul Centrului de studiere a problemelor societăţii civile, Vitali Kulik, este de părere că Ucraina are probleme mai mari cu România şi Ungaria – ale căror minorităţi locuiesc în mod compact în această ţară – decît cu Polonia, a cărei comunitate naţională din Ucraina nu are graniţe geografice ferm delimitate.

Este adevărat că, în 2008, cînd Varşovia a introdus aşa-zisa “cartă a polonezului”, s-a dovedit că la obţinerea ei pot pretinde circa 140.000 de cetăţeni ucraineni şi aproximativ 250.000 de cetăţeni belaruşi, ceea ce, potrivit experţilor, este cu mult mai mult decît cetăţenii care au primit paşapoarte ungureşti şi româneşti. Totuşi, Polonia s-a comportat delicat în această problemă complicată: “carta polonezului” nu a înlocuit paşaportul şi nu a anulat obligativitatea vizelor. Kievul credea că, fiind cel mai sigur partener al Ucrainei în UE, Polonia nu va urma exemplul României şi al Ungariei.

Însă, din 15 august, a intrat în vigoare legea potrivit căreia cetăţenii străini care locuiesc legal în Polonia pot obţine cetăţenie poloneză în regim înlesnit. Acest lucru îi vizează pe circa 30-40.000 de ucraineni. În acelaşi timp, a fost introdusă dubla cetăţenie: puterea poloneză nu le cere cetăţenilor străini să renunţe la paşapoartele eliberate în patrie. În condiţiile în care în Ucraina situaţia nu este practic deloc verificată, zeci de mii de cetăţeni vor putea – prin încălcarea legii naţionale, remarcă ziarul rus – să obţină paşapoarte poloneze în calitate de “coridor verde” pentru UE.

Vitali Kulik opinează că eliberarea de paşapoarte poloneze nu va fi una în masă şi îi va viza doar pe acei cetăţeni care deja locuiesc, studiază sau lucrează în ţara vecină. De asemenea, analistul îşi exprimă îndoiala că ucrainenii se vor îndrepta în masă spre Polonia, unde salariile sînt mai mari, dar unde se caută nu atît specialişti cu studii superioare, cît mai ales muncitori. Acest val de emigraţie s-a produs deja şi, la finalul lui, în Polonia s-au stabilit circa 170-190 de mii de cetăţeni ucraineni.

Ministerul de Externe al Ucrainei a încercat mai demult să împiedice activitatea consulatelor străine pentru eliberarea de paşapoarte, însă diplomaţii nu au niciun fel de posibilitate de a influenţa situaţia. Deputatul ucrainean Andrei Parubii a explicat că problema trebuie rezolvată în Ucraina, pentru că tocmai cetăţenii ei încalcă legile ţării.

La Rada Supremă este demult înregistrat un proiect de lege care presupune sancţiuni faţă de cei care, fără a renunţa la cetăţenia ucraineană, obţin al doilea paşaport. Cu toate acestea, deputaţii nu au ajuns să o dezbată.

În final, ar putea avea de suferit interesele Ucrainei înseşi, pentru că într-o ţară din UE visează să se mute în special oameni tineri. Potrivit sondajelor de opinie, un astfel de obiectiv ar avea peste 50% dintre studenţii ucraineni.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, în prezent în afara Ucrainei locuiesc şi muncesc circa 6 milioane de cetăţeni: a şaptea parte din populaţia ţării. Jumătate dintre aceştia sînt oameni cu vîrste pînă în 35 de ani. Înlesnind obţinerea cetăţeniei sale, Polonia încearcă să-şi înlocuiască propriii cetăţeni, plecaţi la muncă în Germania şi Austria, însă şi Ucraina va trebui să caute în viitor mijloace de a-şi întineri populaţia. Locul ucrainenilor ar putea fi ocupat de originari din Asia, presupun experţii.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.