Peste 50 de deţinuţi au evadat din închisori în ultimii cinci ani

Un număr de 55 de deţinuţi au reuşit să evadeze din închisori în ultimii cinci ani, majoritatea fiind în regim deschis, dar au fost şi cazuri în care persoane condamnate pentru omor sau fapte deosebit de grave au reuşit să evadeze de sub escortă, în timp ce erau prezentaţi instanţei de judecată, a declarat vineri pentru AGERPRES comisarul şef Marian Dobrică, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Astfel, incidentele s-au petrecut chiar sub ochii celor care îi supravegheau, în acest mod deţinuţii profitând de neglijenţa ofiţerilor care îi păzeau.

„În ultimii cinci ani, din 2008 şi pînă în prezent, am avut un număr de 55 de asemenea evenimente (…) deşi avem un număr mult mai mare de deţinuţi pe care îi avem în custodie în acest moment raportat la nivelul anului 2008. Astăzi, avem în jur de 32.000 de deţinuţi în 46 de penitenciare. Din cei 55 de deţinuţi care au evadat, unul era în regim de maximă siguranţă, doi în regim închis, 27 în regim semideschis, 17 în regim deschis, patru arestaţi preventiv şi patru minori internaţi în centrele de reeducare”, a afirmat comisarul şef Marian Dobrică.

Infractorii care reuşesc să dispară de sub ochii paznicilor sînt, de multe ori, persoane condamnate pentru omor. Un astfel de caz a avut loc chiar în luna martie a anului trecut, cînd un deţinut a reuşit să fugă de sub escortă de la sediul judecătoriei Moreni. Nici oamenii legii nu au reuşit să-l găsească prea repede, acesta bucurîndu-se de libertate aproape o lună de zile.

Alţi deţinuţi care dispar din închisoare se bucură doar de cîteva ore de libertate, fiind prinşi imediat chiar de angajaţii penitenciarului. Este vorba îndeosebi de persoanele private de libertate aflate în regim deschis, care au dreptul să plece din puşcărie, fără să fie supravegheate, cum a fost cazul deţinutului de la Jilava, care a fugit la sfîrşitul lunii ianuarie, fiind găsit după aproximativ 15 ore, în timp ce se afla în vizită la rude.

Astfel de incidente, cînd deţinuţii aflaţi în regim deschis nu se mai întorc în închisoare, sunt frecvente, însă ofiţerii din penitenciare nu le pot controla întotdeauna pentru că deţinuţii au dreptul să se ducă singuri la muncă sau la plimbare. Totuşi, există nişte reguli bine stabilite pe care unii dintre deţinuţi aleg să nu le respecte, cum ar fi aceea să dea un telefon la închisoare şi să-şi anunţe întîrzierea atunci cînd este cazul, susţine directorul ANP.

„Înainte ca un deţinut să meargă la locul de muncă, se încheie un acord cu angajatorul în care stabileşte programul zilnic, avînd în vedre ora plecării şi ora sosirii. Dacă deţinutul întîrzie, deja noi intrăm în alertă. Au fost şi asemenea situaţii în care au întîrziat de la cîteva minute la o oră, dar asta pentru că a întîrziat mijlocul de transport, că am avut şi deţinuţi care mergeau cu mijlocul de transport în comun. Ei au asupra lor un mijloc de comunicaţie, de regulă un telefon mobil la care legea îi şi dă dreptul, şi prin intermediul căruia ţinem legătura. Şi cînd au fost asemenea situaţii, au anunţat în timp util la Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau la unitatea de unde au plecat”, a explicat Dobrică.

Chiar şi asumîndu-şi riscul dispariţiei deţinuţilor, directorul ANP este de părere că trebuie încurajată în continuare integrarea deţinuţilor în societate, lăsîndu-i să meargă la muncă, dacă aceştia doresc, aşa cum prevede legea. „Plecînd de la funcţia şi rolul nostru de a ajuta la reintegra persoanelor private de libertate, mi se pare foarte corect să nu încetăm în a încuraja o asemenea practică de a scoate deţinuţii să muncească în comunitate, mai ales cei care sunt în regim deschis”, a subliniat acesta.

Problemele apar atunci cînd deţinuţii reuşesc să evadeze de sub escortă, de vină, în astfel de cazuri, fiind angajaţii penitenciarului care asigură paza persoanelor private de libertate atunci cînd acestea sunt duse în faţa judecătorilor. „Atunci cînd se întîmplă un astfel de eveniment, o fugă de sub escortă, e clar că acolo au fost mai mulţi factori, unul dintre ei fiind factorul uman, respectiv activitatea sau mai bine zis „non-activitatea” personalului nostru care era destinat să realizeze acea misiune”, a afirmat directorul ANP.

Potrivit lui Dobrică, au existat şi cîteva cazuri cînd deţinuţii au fugit chiar din celulă, prin dislocarea grilajului de la geam, sărind apoi gardul instituţiei. Şi în acest caz, de vină sunt tot ofiţerii care sunt angajaţi pentru a veghea la siguranţa deţinuţilor. Uneori aceştia au plătit pentru greşelile lor chiar cu locul de muncă. „Poate că uneori această lipsă de vigilenţă a fost şi pe fondul unei lipse de oameni destinată asigurării acestor misiuni şi nu putem nega acest lucru. Cîtă vreme vorbim despre un deficit de personal, ne putem gîndi şi la o asemenea abordare (…) Activitatea noastră s-a extins, a devenit de la an la an mai complexă şi nu am putut întotdeauna să avem oamenii necesari. Avem în acest moment un deficit important de personal. Noi avem acum în jur de 12.000 de angajaţi. Am avea nevoie de personal pe toate zonele de activitate ale ANP, nu doar în sectorul operativ, ci şi în zona de reintegrare socială sau pe funcţii de specialitate”, a spus Dobrică.

Deţinuţii care evadează din închisoare riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani, iar dacă se gîndesc să evadeze în grup, pedeapsa poate ajunge pînă la 8 ani, care se adaugă sentinţei referitoare la condamnarea iniţială. „Chiar am avut un caz prin 1997 cînd au evadat doi deţinuţi de la Ploieşti. Ulterior, în acelaşi an, au fost transferaţi la un alt penitenciar în ţară de unde au evadat împreună, în condiţii aproape identice, din penitenciarul de la Slobozia. Au fost prinşi foarte repede, la cîteva ore, chiar de angajaţi ai penitenciarului”, a completat şeful ANP.