Noii prieteni ai islamiştilor Hamas

În Gaza flutură steagurile Qatarului, care a promis ajutoare oraşului şi refacerea drumurilor; Turcia finanţează numeroase proiecte educative şi umanitare; Egiptul – ţara cea mai detestată după Israel înainte de revoluţie – a deschis punctul de trecere a frontierei de la Rafah şi a flexibilizat blocada care sufocă de şase ani fîşia. Locuitorii Gazei speră ca noile prietenii să dureze şi să se traducă într-un sprijin politic şi economic viguros.

De puţine ori s-a văzut în Gaza o primire, cu excepţia fotbaliştilor, actorilor sau a deţinuţilor politici, ca cea de luna trecută rezervată emirului Qatarului şi soţiei sale în Fîşie. Vizita însoţită de promisiunea unei investiţii de 400 de milioane de dolari a deschis o breşă în izolarea politică şi economică, care s-a amplificat graţie sprijinului activ a mai multor guverne arabe, după ultimul schimb de foc între miliţiile palestiniene şi Israel. Hamas a lăsat în spate izolarea absolută şi începe să primească recunoaşterea internaţională la care aspira după alegerile din 2006. Această schimbare “presupune, în primul rînd un sprijin psihologic, dar şi un sprijin politic, economic, iar din partea unor ţări, chiar militar”, explică parlamentarul islamist Mohamed Shihab, care îl consideră un gest de aprobare a “rezistenţei” împotriva Israelului, în faţa unei soluţii negociate.

Liderii mişcării islamiste nu contenesc cu mulţumirile faţă de sprijinul militar al Iranului. Cei din Gaza au încredere în puterea de descurajare a rachetelor Fajr-5 care au lovit zone din apropierea Tel Aviv-ului şi Ierusalimului. Hassan Nasrallah, liderul miliţiei partidului libanez Hezbollah, a ameninţat cu “mii de rachete” asupra Israelului, “din Kiryat Shmona (nord) şi pînă în Eilat (sud)”, dacă va fi atacat Libanul. Aprovizionarea cu arme iraniene este esenţială brigăzilor Ezzedin el Qassam, braţul armat al Hamas. Unul din principalii lideri islamişti, Mahmud Zahar, a reiterat că vor să-şi sporească arsenalul. “Nu avem altă opţiune decît să continuăm să aducem arme (în Gaza) oricum ar fi”, a spus el. “Avem dreptul sa primim bani şi arme din Iran. Ne sînt date, în numele lui Allah şi necondiţionat”, a subliniat el.

În urmă cu patru ani Hamas şi locuitorii din Gaza s-au confruntat timp de trei săptămîni cu o ofensivă militară israeliană, soldată cu moartea a 1.400 de palestinieni şi 13 israelieni. Ecoul internaţional cel mai sonor a fost oprobiul premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, faţă de preşedintele israelian, Shimon Peres, la selectul forum de la Davos. Actuala ofensivă a fost mai scurtă şi mai puţin intensă: 160 de palestinieni şi 5 israelieni morţi, în decurs de 8 zile. Însă regiunea s-a schimbat sub impactul revoltelor populare: islamul politic a cîştigat alegerile, iar guvernanţii ascultă mai mult vocea străzilor. Liga Arabă, odinioară criticată pentru ineficienţa ei, a organizat repede o vizită în fîşie la care au participat miniştrii de externe ai Egiptului, Marocului, Autorităţii Palestiniene, Irakului, Sudanului, Qatarului, Iordaniei şi Turciei.

Doar Siria nu le mai este prietenă. Liderul politic al mişcării, Khaled Meshal, a plecat din cartierul său general din Damasc, întorcîndu-i spatele lui Bashar el Assad, pe care majoritatea sunnită – ramura islamică a Hamas – din ţară, vrea să-l răstoarne. Potrivit analistului politic Talal Okal, în Hamas capătă forţă curentul condus de Khaled Meshal, un adept al deschiderii şi de a deveni reprezentant al palestinienilor (în detrimentul preşedintelui ANP, Mahmoud Abbas) în faţa celor care mizau pe izolare şi pe crearea unui micro-stat în Gaza.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.