„Noaptea muzeelor” la Dej

„Noaptea Europeană a Muzeelor”, cel mai important eveniment al săptămînii trecute, a readus în atenţia publicului muzeele, peste 130 de instituţii din ţară şi 3000 în toată Europa, organizînd cu acest prilej: expoziţii, spectacole de muzică, dans, teatru sau film şi evenimente speciale, interactive. Ca şi în anii precedenţi, evenimentul, aflat la a 8-a ediţie, a fost patronat de Consiliul Europei, deUNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM). „Noaptea muzeelor” este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc pe 18 mai. Muzeul Municipal Dej, membru în Reţeaua Naţională a Muzeelor, a oferit la rîndul său un program special, din care nu au lipsit expoziţiile, muzica şi filmul.

Un „cuvînt de bun venit” rostit de prof. Constantin Albinetz, directorul muzeului şi mesajul primarului Costan Morar au deschis manifestarea, momentul imediat următor fiind vernisarea expoziţiei de grafică „4×1 Expoziţie suprarealistă”, aparţinînd tinerilor clujeni Maria Brudaşcă, Adina Bogăţean, Paul Bucovesan şi Flaviu Moldovan. Despre lucrările expuse, despre arta grafică, ca expresie a creativităţii artistice şi despre universul explorat prin diverse tehnici, de cei patru, a vorbit cu deosebită competenţă, plasticiana dejeană drd. Loredana Tomşa.

Absolvenţi ai Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, fiecare din cei patru graficieni – indiferent dacă este preocupat de grafica tradiţională (acuarelă, tuş, desen în creion, cărbune, colaj) sau grafica digitală şi designul publicitar – permit publicului să ia contact cu lucrările unor talentaţi şi, mai ales, deosebit de promiţători artişti.

Astfel, Maria Brudaşcă, pe lîngă grafica tradiţională, abordează cu succes grafica digitală, fotografia şi pictura, combinînd adeseori aceste domenii vizuale diferite. Preocupările ei recente sînt orientate spre linogravură, artista aplicînd această tehnică pentru a pune în valoare cea mai recentă temă pe care o studiază, cea a mitologiei arhaice româneşti.

Adina Bogătean utilizează tehnici mixte pornind de la grafica tradiţională (culoare combinată cu desen în creion sau tuş, de exemplu), dar este atrasă şi de tehnicile gravurii în metal (acvatinta, maniera neagră), care îi pun în valoare atenţia pentru detaliu şi îi susţin totodată, tendinţa spre narativitate, foarte bine pusă în valoare în ilustraţiile de carte pentru copii sau benzi desenate.

Flaviu Moldovan are preocupări în domenii precum desenul, pictura, designul, fotografia şi muzica. Deloc academic şi foarte aproape de „structurile antropologice ale imaginarului”, artistul se gîndeşte la lucrările sale ca la „o serie de autoportrete realizate de-a lungul anilor, care trebuie să prindă viaţă datorita contactului său cu exteriorul”.

Paul Bucovesan şi-a descoperit pasiunea pentru grafic design încă din adolescenţă, iar în prezent lucrează în domeniul publicităţii. Chiar dacă nu se consideră neapărat un artist, totuşi, ca orice artist care se respectă, încearcă prin lucrările sale să depăşească constant standardele unei lumi în care, de multe ori, afişul publicitar este considerat doar un mijloc de comunicare şi nu un produs artistic.

Continuînd cu un interludiu muzical, respectiv, un fragment din spectacolul muzical „Burghesinia” prezentat de Flaviu Moldovan şi vernisarea expoziţiei de pictură „Capodopere ale artei belgiene în reproduceri”, programul Nopţii Muzeelor din Dej s-a încheiat cu o mini-gală de filme documentare, prilej cu care elevii liceelor dejene, participanţi la workshopul iniţiat de Muzeul Municipal Dej şi MAD Production din Cluj au prezentat în faţa publicului rezultatul muncii lor de debutanţi în cea de a 7-a artă. Îndrumaţi de regizorii Thomas Maxim, Raluca David şi Arthur Birnbaum şi profesorii coordonatori Cristian Păltinean, Cristina Albinetz şi Smaranda Oargă, subiectele abordate de elevi au vizat: „Memoria muncitorească la Dej” (Grup Şcolar „C. Brâncuşi”), „Icoana de la Nicula” (Colegiul Naţional „A. Mureşanu”) şi „Guilelm Şorban” (Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian”). Proiectul, realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului local Dej, s-a dovedit unul de succes, iar filmele prezentate au constituit o plăcută surpriză pentru publicul care a ales să petreacă o seară întru cultură, în loc de fumul grătarelor şi damful de bere.

M. Vaida