Moldovenii au plimbat ursul prin Dej

Aşa cum ne-au obişnuit în fiecare an, „ursarii” moldoveni ne-au colindat din nou, între Crăciun şi Anul Nou. Îmbrăcaţi în costume colorate şi blănuri de urşi, o ceată de băieţi sosiţi tocmai din Comăneşti (Bacău) au străbătut străzile centrale şi cartierele Dejului, în ritmul sacadat al tobelor punînd în scenă, una dintre cele mai spectaculoase manifestări ritualice menite a îndepărta “cele rele” şi a atrage “cele bune”.

Pe unde prind „relele”, ursarii le iau la… dans, într-o revărsare de culori, sunete şi mişcări ritualice, marcînd perioada magică dintre Crăciun şi Bobotează, cînd se crede că o lume moare şi o alta se naşte, că au loc lupte între forţe benefice şi malefice, iar măştile au un însemnat rol de protecţie.

Şi cum tradiţia cere ca cei colindaţi să ofere bani sau daruri urătorilor de ocazie, de la ferestrele apartamentelor au zburat bancnotele de un leu către grupul de colindători. Unii s-au oprit cu maşina pentru a le oferi bani, iar locatarii blocurilor nu au pierdut ocazia de a-i imortaliza cu aparatul foto pe ursari.

„Trecem prin Dej în fiecare, venind dinspre Cluj sau Tîrgu Mureş. Ne pornim cu trenul şi colindăm prin tot Ardealul. Mergem şi la Satu Mare, după care la Baia Mare şi Negreşti Oaş. Acolo ne-au primit cel mai bine anul trecut” – ne spune Marian, care are sarcina să culeagă darurile de la trecători.

Ceata de colindători străbate oraşul în lung şi-n lat, dar după o zi întreagă, cîştigurile sînt modice. „În cartiere facem mai mulţi bani decît prin centrul oraşului, acolo oamenii sînt mai modeşti şi cu toate astea ne mai dau şi cîte 5 sau 10 lei. Nu ne plîngem, avem cît să mîncăm şi să mergem cu trenul, plus că ne mai şi rămîne ceva” – adaugă Marian.

Jocul ursului este o tradiţie românească specifică, cel mai des întîlnită în Bucovina şi Moldova. Cultul ursului este moştenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru. Ursul este întruchipat de un flăcău purtînd pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un Ursar, însoţit de muzicanţi şi urmată de un întreg alai de personaje. Rostogolirea urşilor în cerc, bătutul şi moartea ursului, apoi învierea miraculoasă, ca şi urcarea acestuia pe toiag, redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, cîndva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iarna şi să vestească primăvara.

M. Vaida