Manifestări dedicate Marii Uniri

Luni, 19 noiembrie, Cercul Militar din Dej a fost gazda unei manifestări dedicate, Marii Uniri şi Zilei Naţionale a României. După salutul de bun venit al gazdelor, rostit de colonel dr. Dumitru Buda, Şef de Stat Major al Bazei 4 Logistică „Transilvania”, prezentarea programului de către prof. Valeria Huza, coordonatoarea Cercului Pedagogic al Profesorilor de Istorie şi scurtele alocuţiuni rostite de deputatul Cornel Itu şi primarul Costan Morar, prima parte a manifestării a fost consacrată comunicărilor ştiinţifice.

Avînd ca reper cuvintele lui Iuliu Maniu – “Vrednicia naţională se judecă după înţelepciunea cu care se aduc hotărîri chemate să croiască soarta noastră” – lucrările prezentate în cadrul sesiunii de comunicări au reiterat principalele momente ale Unirii din 1918, contextul european în care a avut loc unirea, precum şi rolul unor instituţii care au contribuit şi participat efectiv la realizarea acesteia: „Ideologii şi state naţionale în sec. al XIX-lea” (prof. Valeria Huza), „Stat şi naţiune la începutul sec. al XX-lea” (prof. Horaţiu Moldovan), „Marea Unire de la 1 Decembrie 1918″ (prof. Ciprian Dan) şi „Implicarea armatei române în înfăptuirea Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918” (colonel dr. Dumitru Buda).

A doua parte a programului festiv dedicat zilei de 1 Decembrie, a cuprins un moment artistic susţinut de un grup de elevi ai Liceului Teoretic „Al. Papiu Ilarian” şi Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”. Profesori coordonatori: Alexandrina Almăşan şi Horaţiu Moldovan.

Organizată de Cercul Pedagogic al Profesorilor de Istorie din Dej, în colaborare cu Primăria Dej şi Cercul Militar, manifestarea a constituit o avanpremieră la Marea Sărbătoare de la 1 Decembrie, data de 19 noiembrie nefiind aleasă cu totul întîmplător.

În Europa catolică, „reforma calendarului” datează din anul 1582, de pe vremea pontificatului Papei Grigore al XIII-lea, care a împrumutat şi numele noii măsurători. Treptat, Calendarul Gregorian a fost acceptat şi de ţările protestante, în timp ce, din motive de dogmă, lumea ortodoxă l-a refuzat pînă în secolul al XX-lea. Constituirea României Mari în 1918 şi alinierea ţării la standardele occidentale, moderne, a readus în actualitate problema calendarului. Transilvania şi Bucovina foloseau deja Calendarul Gregorian, în vreme ce Basarabia şi Vechiul Regat măsurau în continuare timpul ca pe vremea lui Iulius Cezar. Socotită după calendarul de la Bucureşti, Unirea Transilvaniei cu România a fost hotărîtă la Alba Iulia în data de 18 noiembrie 1918. Transilvănenii însă, erau deja în prima zi a iernii calendaristice. Astfel, au apărut dezordini în administraţia şi aşa răvăşită de război. În plus, deosebirile de datare influenţau negativ economia naţională. Ca urmare, în martie 1919, guvernul de la Bucureşti a emis un Decret-lege, prin care era adoptat Calendarul Gregorian. Ziua de 1 aprilie 1919 devenea 14 aprilie 1919.

M. Vaida