Mai creştem peşte cu făină de peşte?

Pandemia de coronaviorus a cutremurat economia lumii și a scos la iveală numeroase vulnerabilități la nivelul societății.

Sunt foarte multe lecții de învățat din această criză sanitară pandemică și în funcţie de cum vor fi înțelese va depinde reașezarea societății. Întrebarea care se pune este ce a învățat Cluj-Napoca din această pandemie? Cu siguranță un lucru pe care l-a arătat criza sanitară a fost că oraşul nostru este dependent în mare măsură de sectorul serviciilor, ceea ce constituie o mare vulnerabilitate. O plimbare prin centrul oraşului spune multe despre impactul pe care criza l-a avut pe plan economic în acest oraş: o parte dintre spaţiile comerciale sunt oferite pentru închiriere iar în altele, destul de multe, funcţionează magazine second-hand sau outlet. După 2000, municipiul a ales să exploateze sectorul serviciilor şi comerţului, ajungându-se ca mai mult de jumătate din cifra de afaceri să fie generată de firmele din acest domeniu.

Practic, economia Clujului a funcţionat ca industria peştelui în perioada comunistă: creştem peşte cu făină de peşte.

Ce înseamnă acest lucru? Oraşul a avut şansa de a găzdui mai multe instituţii finanţate din bugetul de stat. Printre acestea se numără cele şase universităţi, spitalele şi alte entităţi. În jurul acestor unităţi au apărut diverse afaceri.

S-a dezvoltat sectorul hotelier, cel imobiliar, turismul medical, IT-ului, comunicaţiii, barurile, librăriile, afaceri cu papetărie, restaurantele şi cafenele. Mult, mult comerţ şi intermedieri de tot felul şi foarte puţină producţie.

Odată cu pandemia însă, economia municipiului Cluj-Napoca aproape că a paralizat. Aproape s-au blocat tranzacţiile imobiliare, hotelurile şi restaurantele s-au închis, marile evenimente s-au anulat iar comerţul s-a diminuat mult. A fost afectat şi sectorul IT-ul pentru că multe dintre aceste companii lucrează pentru industria auto, care a fost una dintre cele mai lovite de pandemie. Aşa că au scăzut comenzile pentru produse IT sau unele chiar au fost anulate, afectându-i pe furnizori. Toate acestea s-au resimţit în bugetul municipiului.

Primarul Emil Boc afirma la finalul lui aprilie că pierderile la bugetul local generate de pandemie s-au ridicat la 7 milioane de euro. De atunci, mai mult ca sigur că acestea au crescut, ceea ce înseamnă că multe dintre proiectele propuse fie vor fi amânate fie se vor anulat. Din toate acestea se poate concluziona că o dezvoltare axată pe un sector economic nu este sustenabilă. Prin urmare, viitoarea strategie de dezvoltare a oraşului va trebui să ţină cont de aceste realităţi.

Articole din aceeasi categorie