Laszlo Borbely: Sînt convins că limba maghiară nu va dispărea, nu ştiu ce părere are domnul Tokes

Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, şi-a exprimat, luni, convingerea că limba maghiară nu va dispărea, contrazicîndu-l astfel pe europarlamentarul Laszlo Tokes, care a susţinut, incluzînd limbile ceangăilor şi secuilor, că aceasta poate fi considerată a fi pe cale de dispariţie.

Vicepreşedintele UDMR a subliniat că Raportul despre limbile europene aflate pe cale de dispariţie, adoptată de Parlamentul European, care a prilejuit declaraţiile lui Laszlo Tokes, este una generală. “Eu sper că limba maghiară nu va Laszlo-Borbely-016dispărea, sunt convins că nu va dispărea. Nu ştiu ce părere are domnul Tokes în această privinţă. E foarte important să apărăm aceste limbi (…) Limba maghiară nu este periclitată şi sper că nu, suntem puternici şi vom fi aici, liniştiţi pe toată lumea, şi peste 100 de ani şi vom vorbi limba maghiară”, a susţinut Laszlo Borbely.

Întrebat dacă există vreo distincţie între limbile maghiară, secuiască şi ceangăiască, Borbely a precizat că există o limbă maghiară cu anumite dialecte, însă nu se poate face o distincţie între ele. “Avem o limbă maghiară, avem dialecte, cum are şi limba română, secuii, slavă Domnului sunt maghiari, deci nu au niciun fel de problemă în această privinţă, ceangăii vorbesc o limbă amestecată, între română şi maghiară şi ceva dialect secuiesc; deci sunt dialecte ale limbii maghiare, nu sunt limbi separate”, a precizat politicianul.

Referitor la votarea de către Parlamentul European a Raportului despre limbile europene aflate pe cale de dispariţie, vicepreşedintele politic al UDMR a arătat că din păcate există cîteva limbi în această situaţie şi pe teritoriul României. “Din păcate e şi în România – slavă Domnului, aici există o discriminare pozitivă faţă de minorităţi, care sunt în Parlament – sunt cîteva limbi care sunt pe cale de dispariţie, pentru că sunt comunităţi foarte mici, au puţine şcoli, se vorbeşte eventual numai acasă, sau nu au posibilitatea. Deci aici ar trebui să facem tot posibilul. Şi iată, acum România are obligaţia să dea un raport privind Carta Limbilor Regionale şi Minoritare şi aici trebuie să vedem ce s-a făcut, chiar dacă există legislaţie, chiar dacă România, la un standard foarte înalt a semnat această Cartă. Pentru că nu e necesar numai să ai legi scrise, trebuie să le aplici şi trebuie să aplici o discriminare pozitivă faţă de acele comunităţi mai mici, care au nevoie de acest lucru”, a arătat Laszlo Borbely.

Acesta a precizat că România, şi datorită poziţiei UDMR, a adoptat Carta Limbilor Regionale şi Minoritare la un standard foarte înalt faţă de limbile regionale, iar acum e în pregătire raportul, care trebuie să fie finalizat pînă la sfîrşitul anului. “Sunt mai multe, vreo 50 de poziţii – în legătură cu educaţia, în legătură cu cultura. Şi acolo, spre exemplu, la educaţie, nu numai ca să vorbească (limba respectivă – n.r.) sau cîteva materii, ci a adoptat ceea ce există de fapt, cu pînă la universităţi, pentru că la universităţi sunt secţii în limba maghiară. Şi atunci a adoptat acel standard mai înalt, care este caracteristic României”, a susţinut Laszlo Borbely.

Politicianul a subliniat că protejarea limbilor regionale şi minoritare este unul dintre motivele pentru care UDMR, împreună cu Uniunea Federală a Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN), a depus o iniţiativă cetăţenească la nivel european, Minority SafePack.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.