La EIKON: Doi autori, două cărţi şi-aceeaşi mare dragoste. PORTUL POPULAR şi cultura generată de acesta

 La Librăria Book Corner din Cluj-Napoca a fost lansată, de curînd, cartea intitulată PORTUL POPULAR ROMÂNESC ŞI MAGHIAR DIN JUDEŢUL CLUJ. Interferenţe culturale, autori Aurel Bodiu şi Maria Golban, cu o prezentare semnată de universitarul şi apreciatul interpret Ioan Bocşa, de muzicianul şi profesorul Mugurel Scutăreanu şi de directorul Editurii EIKON, poetul Vasile George Dâncu. O plăcută surpriză pentru cititorul interesat de cunoaşterea specificităţii portului tradiţional din arealul judeţului Cluj, dar şi pentru publicul larg, care are acum ocazia să-şi clarifice informaţia cu privire la subiectul în discuţie, „operînd” o delimitare clară între ceea ce se cheamă tradiţional şi kitsch.Vorbitorii invitaţi, dar şi autorii, au relevat importantul mesaj cultural şi social pe care-l transmite cartea, relaţionările şi interferenţele rezultate din convieţuirea diferitelor naţii şi faptul că nu izolarea, ci traiul împreună dau soliditate unei comunităţi, aşa încît „atît multiculturalitatea, cît şi interculturalitatea constituie variante ce corespund unor stadii de integrare a populaţiei minoritare în viaţa populaţiei majoritare, prin întrepătrunderea diferenţelor culturale”.

Promovarea culturii tradiţionale în societatea contemporană impune conservarea unor elemente esenţiale care să transmită, peste vremuri, originalitatea valorilor materiale şi spirituale create de-a lungul istoriei. „Convieţuirea de secole în spaţiul transilvan a românilor şi maghiarilor a facilitat apariţia numeroaselor interferenţe şi în ceea ce priveşte cultura tradiţională: datinile naşterii, ale nunţii şi înmormîntării, precum şi practicile religioase au multe similitudini şi, desigur, şi multe diferenţe. Portul tradiţional, românesc şi maghiar deopotrivă, constituie un element identitar al patrimoniului naţional în spaţiul cultural european. Dar, dincolo de valoarea lui muzeal-etnografică, acesta poate oferi şi surprinzătoare satisfacţii estetice, pentru care însă este necesară o bună iniţiere în fenomenul complex şi original al culturii tradiţionale”, mai precizează, în Argument, autorii.

În cursul unui proces educativ, fiecare comunitate etnică are obligaţia de a cunoaşte, înţelege şi respecta cultura celuilalt. În cadrul lucrării PORTUL POPULAR ROMÂNESC ŞI MAGHIAR DIN JUDEŢUL CLUJ. Interferenţe culturale de Aurel Bodiu şi Maria Golban, se regăsesc informaţii referitoare la zonarea etnografică a judeţului – subzona Mocănimii Gilăului, subzona Chiuieşti-Măgoaja, subzona Mocănimii Hăşdatelor, zona Călatelor şi a Huedinului, subzona Dealurile Clujului, zona Cîmpiei Transilvaniei ş.a. -, la istoricul şi specificul portului popular românesc şi maghiar din arealul clujean, la asemănările şi deosebirile pe care le au piesele de port din acest spaţiu, completate de fotografii care evidenţiază aceste aspecte.

Iată, însă, că seria surprizelor plăcute pe care autorii – Aurel Bodiu şi Maria Golban – şi Editura EIKON ni le oferă în această vară fierbinte nu se opreşte aici. Nu mai departe decît marţi, 31 iulie 2012, ora 15, la Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, str. Memorandumului, nr. 21, va avea loc lansarea volumului de cercetare etnografică PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD, autori Aurel Bodiu şi Maria Golban. Lucrarea a apărut sub egida şi cu susţinerea financiară a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud. Prezintă: Florin-Vasile Şomlea – director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Prof.univ.dr. Otilia Hedeşan, etnolog, Prof.univ.dr. Traian Vedinaş – specialist în sociologie rurală şi Lect.univ. Oliv Mircea.

De această dată, ne aflăm în faţa unei lucrări mult mai ample, rezultate în urma unor cercetări desfăşurate pe o perioadă de timp mai extinsă, în legătură cu care Maria Golban ne spunea următoarele: „În vatra satului tradiţional, de la naştere pînă la moarte, omul a fost însoţit în fiecare moment important al vieţii de portul tradiţional, acest element care nu deţinea doar o funcţie practică sau estetică, ci reprezenta mai ales o formă de comunicare, un sistem de semne şi simboluri. De cele mai multe ori, acestea oferă informaţii complexe , date de podoabe, de modul în care se făceau împletiturile părului sau legăturile capului, precum şi importante aspecte ale apartenenţei la un spaţiu cultural, la un statut social şi economic”. Despre toate acestea şi multe alte aspecte ale cercetării, extrem de aprofundate şi laborioase, a celor doi autori puteţi afla aplecîndu-vă asupra volumului PORTUL TRADIŢIONAL ROMÂNESC DIN BISTRIŢA-NĂSĂUD.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.