La Cămăraşu: Tradiţia îngemănată cu „Oda Mamei”

Distracţia de la începutul Postului Mare, aşa-numitul ”fărşang”, este un adevărat maraton distractiv al tinerilor, un semn al… răposatei ierni, al triumfului apropierii căldurii şi al exploziei vieţii în natură. Desigur, datinile se individualizează de la o zonă la alta prin carnavaluri rituale sau alte manifestări în care sînt prezente măştile, paradele zgomotoase ce urmăresc înlăturarea răului din comunităţile locale şi deschiderea porţilor binelui. De pe acum, evenimentul Pascal îşi face simţită prezenţa, dînd noi dimensiuni comportamentului creştinesc.

Duminică, la Cămăraşu, tradiţia s-a îngemănat cu „Oda Mamei”, zămislind cel mai frumos spectacol realizat de tineri artişti locali, cu temerara contribuţie a emblematicului ansamblu „Rapsodia Someşană” condus de Alexandru Tămaş, urmărit şi sprijinit, discret, de cel ce îşi consumă energia, priceperea şi talentul, pentru re-branduirea patrimoniului artistic din acest perimetru transilvănean, dl Tiberiu Groza, ai cărui ”boboci” artistici răsar în fiecare primăvară prin numeroase localităţi ale Clujului; mai ales acolo unde şi spaţiile de cultură sînt primenite şi dotate cu cele necesare revigorării fenomenului cultural-artistic peste care s-a aşternut cortina trasă după ’89.

Un asemenea spaţiu are, din vara anului trecut, şi Cămăraşul, unde se poate spune, cu voce tare, că aici ”Omul sfinţeşte locul”, sau mai bine-zis locurile, dacă luăm în calcul investiţiile aduse în comună de primarul Marcel Iancu Mocean şi schimbările structurale din dotările edilitar-gospodăreşti, ce fac mai mult decît atractivă viaţa în această comună din Cîmpia Transilvană.

Aici îşi desfăşoară activitatea cel mai puternic ansamblu artistic, ”Fiii Cămăraşului”, deja obişnuiţi cu scenele şi sălile de spectacole ale ţării şi ale Europei, de unde s-au întors cu numeroase trofee. Aceştia au… uneltit cu primarul şi au realizat punerea în scenă a celui mai frumos spectacol dedicat mamelor şi Postului Mare. Noul Cămin cultural, deşi are peste 200 de locuri, a fost neîncăpător pentru mame şi bunici, ba parcă şi scena se vroia de mărimea… XXL. În timp ce artiştii îşi pregăteau recuzita, primarul Marcel Mocean a oferit garoafe sutelor de doamne şi domnişoare, urări de bine şi îmbrăţişări, după care a urmat adevăratul maraton artistic ce a durat trei ore şi 20 de minute. Montajul muzical-literar, închinat exclusiv celor ce dau sens vieţii, a adus pe scenă scrisori de mulţumiri adresate mamelor, poezii şi muzică de aleasă vibraţie emoţională.

Nu a lipsit de pe scenă umorul din opera lui Ion Creangă : „Soacra cu trei nurori”, prezentată de o parte din tinerii ansamblului; au urmat apoi suitele de dansuri populare locale, maramureşene şi din Moldova, pentru care Primăria le-a achiziţionat dansatorilor şi costumaţia populară specifică zonelor etno-folclorice aduse în repertoriu. Cîntecul popular a fost oferit sărbătoritelor de interpreţii genului: Ana Georgeta Balla, Narcisa Balla, Adina Varga, Ruxandra Raţiu, Doina Oltean, Alexandru Ţugureanu şi Alexandru Vaida. Ina Cămărăşanu, o elevă îndrăgostită de melosul şi dansul indian, a încîntat sala cu recitalul ei. După ce „Rapsodia Someşană” a prezentat tot ceea ce are mai frumos în repertoriu, sărbătoritelor Cămăraşului li s-a cîntat „La mulţi ani”, iar ele au mulţumit cu checuri, sărmăluţe, pîine de casă, prăjituri, vin, ţuică şi sucuri, încheind această frumoasă zi de martie cu tradiţionalul joc ce premerge lăsarea postului şi ieşirea la numeroasele, dar mai ales importantele, munci ale cîmpului, ce se vor termina abia în pragul iernii.
Din ce am văzut la Cămăraşu, putem spune că tradiţia nu piere, ea circulă de la o generaţie la alta precum o flacără a spiritualităţii noastre, înălţătoare şi eternă.
Dumitru VATAU