Încă nu v-aţi săturat de Băsescu?!

Ilie CĂLIAN

  Nu cred că, pe oamenii bine informaţi, i-a luat prin surprindere formidabilul atac al lui Băsescu, îndeosebi în străinătate, împotriva Parlamentului României. Ei vor fi înţeles la ce a folosit creşterea sistematică a bugetelor Preşedinţiei, Institutului Cultural Român, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe (condus, pînă de curînd, de MR Ungureanu), Serviciului Român de Informaţii şi altor servicii de spionare a populaţiei, Procuraturii, DNA, DIICOT, ANI, precum şi efortul sistematic de plasare a oamenilor lui Băsescu la Consiliul Suprem al Magistraturii şi Curtea Constituţională, precum şi încăpăţînarea cu care a încercat şi a reuşit să-şi subordoneze complet relaţiile externe ale României. Odată pornit mecanismul, acesta urma să intoxice cu minciuni nu doar populaţia României (pe de altă parte, terorizată de posibilitatea de a i se intercepta convorbirile şi corespondenţa), dar şi presa străină, organismele Uniunii Europene şi cancelariile occidentale.

Sprijinit de oamenii săi bine plătiţi (şi, probabil, unii dintre ei, şantajaţi), Băsescu a turnat o serie de minciuni în străinătate, bazîndu-se pe faptul bine ştiut că restabilirea ulterioară a adevărului nu mai contează faţă de efectul iniţial. Prima care a muşcat nada a fost Angela Merkel, care   s-a repezit să probozească majoritatea parlamentară a României. E adevărat, alaltăieri Băsescu a recunoscut că a minţit-o: a spus că, întrebat de cancelarul german dacă suspendarea preşedintelui este reglementată de Constituţia României, Băsescu i-a spus că nu. Or, Constituţia României are “Articolul 95. Suspendarea din funcţie”, cu trei paragrafe, precum şi “Articolul 90. Referendumul”, în care se fac precizările despre suspendarea şi organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, în maxim 30 de zile. Mai mult, există un articol (96) despre “Punerea sub acuzare” (pentru înaltă trădare), un altul (97) despre “Vacanţa funcţiei”, precum şi alte două (98 şi 99) despre “Interimatul funcţiei” şi “Răspunderea preşedintelui interimar”.

Faptul că Băsescu a minţit atît de grosolan un prim-ministru străin nu trebuie să ne mire, întrucît a luat în calcul factorul timp: ambasadei îi va trebui oarece vreme să transmită traducerea exactă a articolelor din Constituţia României, iar apoi cancelaria respectivă va trebui să găsească o modalitate “diplomatică” pentru a rezolva problema. Mai ales că, în cazul acesta, Angela Merkel chiar dorea ca Băsescu să aibă dreptate, întrucît acesta i-a susţinut la UE necondiţionat cererile de austeritate, iar Băsescu (adică România) este un vot! … Lucru foarte important în condiţiile în care tot mai puţine guverne susţin viziunea Merkel, cerînd măsuri grabnice pentru dezvoltarea economică, nu doar pentru austeritate, care, singură, nu poate reporni economia.

Că Băsescu nu are nici cea mai elementară reţinere în a minţi sistematic nu e o noutate – cel puţin pentru cei care nu s-au lăsat îmbătaţi de hăhăiturile şi sorcovelile lui. Dar puţini au putut crede că Băsescu nu se dă îndărăt de la folosirea niciunui mijloc, oricît de murdar şi ilegal, pentru a-şi păstra puterea. Iată ultimul exemplu: la sediul său de campanie electorală şi-a instalat aparatură secretă de telecomunicaţii – cu complicitatea şefului STS! Adică, şi de acolo Băsescu, persoană privată acum!,  poate controla tot ce vorbim, fiecare dintre noi, faxurile şi e-mailurile pe care le primim. Şi, fireşte, poate da dispoziţii, pe căi secretizate de comunicare, tuturor servitorilor săi. Amintiţi-vă: în toate celelalte alegeri, Băsescu şi PDL au folosit aceste servicii secrete pentru a controla votul, ori înşelăciuni, ameniţări şi alte formule de “mobilizare” a voturilor pentru a modifica rezultatea reale.

Nu vreau să sugerez că, din cauza lui Băsescu şi a felului cum utilizează serviciile secrete, va trebui să ne autocenzurăm gîndurile şi cuvintele. Dimpotrivă, dacă v-aţi săturat de Băsescu şi de teroarea sa, atunci nu există decît o soluţie: la referendum să votăm cu toţii pentru demiterea sa.