Înălţarea Domnului în tabloul lui Pietro Perugino

Pietro Perugino, Inaltarea Domnului, ulei pe panza, 1495-1498, Musee de Beaux Arts, Lyon.Înălţarea Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, fiind menţionată de Eusebiu de Cezareea încă de la începutul secolului al IV-lea. De asemenea, iconografia acestei sărbători are o istorie foarte lungă, începînd din secolul al VI-lea.1 Miniaturi şi icoane din primele veacuri, toate păstrează prototipul temei Înălţării, temă ce va fi preluată în decursul timpului atît de meşterii iconarii cît şi de marii pictori.

Una dintre cele mai remarcabile picturi monumentale ale Înălţării Domnului este cea pictată de Pietro Perugino şi aflată la Musée de Beaux Arts din Lyon. Urmînd schema compoziţională adoptată la Capella Sixtină şi mai tîrziu la Sansepolcro (1510), Pietro Vannucci numit Perugino (1446-1523) va continua simetria compoziţională redată prin structura proporţiilor. Elev la începuturile venirii la Florenţa a lui Verrocchio, artistul se remarcă prin calităţile sale de pictor rafinat. Pictarea amplei compoziţii Hristos încredinţînd cheile Sfîntului Petru din Capela Sixtină i-a adus recunoaşterea unanimă a valorii sale. Naturalismul redării, structura compoziţiei şi măiestria detaliilor îi va atrage artistului diverse aperlative. Este numit la un moment dat drept cel mai mare pictor din Italia de către Agostino Chigi2 . Renumele său va fi legat de destinul lui Rafael, care îi va datora ucenicia începuturilor sale.

Tabloul a fost comandat de călugării benedictini de la Perugia în anul 1495, Perugino stăruind timp de trei ani în realizarea lui şi a lunetei. În contractul lor se prevedeau nu mai puţin de 15 piese. În spaţiul bidimensional pictorul a structurat o scenă simetrică, pe a cărei axă centrală, ce se dezvoltă de sus în jos, sînt reprezentaţi: Dumnezeu Tatăl, Iisus Hristos şi Fecioara Maria. Maica Domnului, simbol al poporului lui Dumnezeu, este aşezată între Apostoli, ca într-un potir. Figura ei este simplă, dar graţioasă, pictorul dorind prin aceasta să acorde locul central poporului lui Dumnezeu în rugăciune. De aceea, ea este reprezentată în atitudinea celei care se roagă. În jurul Maicii Domnului, pe un singur registru, sînt redaţi Sfinţii Apostoli. Deşi înălţat la cer, Hristos rămîne pe pămînt trăind în Biserică. Biserica o reprezintă Apostolii, aşezaţi aici în două grupuri: unul în mişcare discretă, simbol al acţiunii, celălalt mai liniştit, simbol al contemplaţiei. Între ei se remarcă Petru, care ţine în dreapta cheia, în vreme ce stînga o are ridicată arătîndu-L pe Hristos, şi Pavel, care susţine în mîna dreaptă sabia, simbol al martiriului său, şi în stînga cartea, aluzie la scrierile sale. Cu veşminte multicolore, Apostolii sînt aşezaţi ca doi stîlpi trainici ai Bisericii. Iisus, aflat într-o mandorlă grandioasă, înălţată de doi îngeri graţioşi, este încercuit de numeroşi serafimi. El este înfăţişat într-o tunică de culoare roşie, semn al pătimirii Sale. De remarcat este prezenţa a patru îngeri ce poartă diverse instrumente muzicale: harpă, chitară, vioară, violoncel, instrumente ce induc muzica divină a stării paradisiace. Dumnezeu Tatăl (înfăţişat sub chipul Celui Vechi de Zile) este circumscris într-un cerc împreună cu cinci serafimi. În planul îndepărtat se evidenţiază un peisaj muntos delicat, zugrăvit în nuanţe de verde pastelat şi albastru deschis. Arbori mărunţi, ce coboară către o vale, dau ritmul sacadat al ansamblului. Desenul clar, sugestiv, îmbracă figurile idealizate, purtînd amprenta unui linearism clasic. Paleta cromatică, îndatorată tehnicii clar obscurului, se compune din culori luminoase şi calde (întrebuinţate pentru figuri), dar şi din cele reci (pentru peisaj şi cer), constituindu-se într-o frumoasă ritmicitate simfonică. Întreaga atmosferă respiră un aer sărbătoresc şi festiv, claritatea şi luminozitatea detaliilor ne îndeamnă spre linişte şi pace interioară.

Omenirea priveşte cerul de veacuri, aşa cum au privit odinioară şi Apostolii, uitînd cuvintele îngerilor prezenţi la Înălţare: De ce staţi privind la cer? Acest Iisus, Care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergînd la cer. (Fapte 1, 11).

Conf. univ. dr. Marcel MUNTEAN

1 Constantine Cavarnos, Ghid de iconografie bizantină, trad. Anca Popescu, ed. Sophia, Bucureşti, 2005, p. 125.

2 Enciclopedia picturii italiene, trad. Constantin Ioncică, ed. Meridiane, Bucureşti, 1974, p. 170.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.