IN MEMORIAM – 30 AUGUST 1940, CU REVERBERAŢII ÎN ACUALITATE

Către

Camera Deputaţilor, Senatul, Preşedintele

şi Guvernul României

(cu rugămintea de a primi un răspuns de la fiecare instituţie
menţionată mai sus,

dată fiind importanţa problemelor semnalate pentru unitatea şi siguranţa României)

În legătură cu recentele declaraţii ale unor lideri politici maghiari din Ungaria şi din România referitoare la înfăptuirea dezideratului separatist al obţinerii autonomiei teritoriale a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940-1945” (FNRPE) şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) condamnă imixtiunile unor membri ai Parlamentului şi ai Guvernului Ungariei în probleme interne ale României, reafirmîndu-şi totalul dezacord faţă de continuarea demersurilor autonomiste ale liderilor formaţiunilor politice maghiare din România.

În numele sutelor de mii de români persecutaţi, refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi etnic din teritoriul Transilvaniei de Nord–Est, cedat Ungariei horthyiste după Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, şi al acelor aproape 400.000 de cetăţeni români, de naţionalitate română, trăitori în prezent în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi a participanţilor la Sesiunea de comunicări cu tema „Refugiul românesc 1940-1945”, desfăşurată la Muzeul Naţional al Refugiaţilor din Mureşenii de Cîmpie, comuna Palatca, judeţul Cluj, în 25 august 2012, organismele menţionate mai sus adresează următorul

COMUNICAT

1. Acţiunile liderilor formaţiunilor politice maghiare din România şi discursul arogant al acestora dovedesc faptul că susţinătorii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a „Ţinutului Secuiesc” fac abstracţie de prezenţa şi voinţa cetăţenilor de naţionalitate română din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, deşi românii reprezintă aproape 40% din totalul populaţiei celor trei judeţe.

2. Se trece sub tăcere faptul că, orice formă de autonomie teritorială pe criterii etnice ar conduce, inevitabil, la accentuarea discriminării şi marginalizării românilor din aceste judeţe, situate în Arcul intracarpatic.

3. Adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc” de fapt ignoră experienţa tragică pentru români a „autonomiei” instalate în urma Dictatului de la Viena, care a dus la atrocităti cumplite, la refugieri si expulzări masive pentru purificarea etnică de români a zonei, scop urmărit şi de ideologii separatismului de astăzi.

4. Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940 -1945” şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş au luat act, cu îngrijorare, de lipsa de reacţie a structurilor de putere din România faţă de acţiunile liderilor maghiari şi ai bisericilor istorice ungureşti şi faţă de agravarea problemelor politice, sociale şi economice ale populaţiei româneşti din cele trei judeţe. În acest fel, hungariştii acţionează nestingheriţi pentru declararea independenţei aşa-numitului Ţinut Secuiesc, o idee foarte dragă Partidului Crucii cu Săgeţi, de tristă amintire.

4. Cercetările Centrului pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române au pus în evidenţă un fapt îngrijorător şi anume că, pe fondul retragerii statului român din societate, prezenţa statului român în judeţele Covasna şi Harghita fiind, în ultimele două decenii, timidă, ineficientă, nesigură, asistăm la transformarea comunităţii majoritare maghiare într-o comunitate dominantă, de tip ideologic, şi la slăbirea gravă a comunităţii româneşti, devenită o minoritate locală, o comunitate cu identitate proprie, dar fără putere politică şi fără mijloace de exprimare suficiente în raport cu societatea în mijlocul căreia trăieşte.

5. În vederea cunoaşterii de către opinia publică din ţară şi din străinătate a modului în care România, în conformitate cu legislaţia şi practica europeană, asigură drepturile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale, solicităm Guvernului României să dispună întocmirea unui documentar, în limbile română şi engleză, care să cuprindă informaţii şi date oficiale referitoare la drepturile de care se bucură aceste persoane şi, distinct, cetăţenii români de etnie maghiară din România.

6. În perspectiva sporirii descentralizării şi a autonomiei locale, precum şi a menţinerii permanente la guvernarea locală a formaţiunilor politice maghiare, solicităm ca statul român să-şi exercite o prezenţă clară şi hotărîtă în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prin instituţiile sale specifice: prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, aşa cum procedează statul italian, în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”.

8. Solicităm Guvernului României să asigure tragerea la răspundere a cetăţenilor maghiari care desfăşoară în România acţiuni ostile împotriva unităţii, suveranităţii şi independenţei Statului Român, incită la violenţă şi ură interetnică, încearcă să reabiliteze criminali de război ori lezează grav demnitatea naţională a românilor.

9. Reiterăm şi susţinem cu toţii propunerile formulate de FCRCHM de adoptare a cadrului legal pentru asigurarea suportului financiar necesar comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita şi parţial Mureş, pentru a-şi conserva identitatea etnică, eliminîndu-se astfel grava discrepanţă existentă între finanţarea instituţiilor şi proiectelor comunităţii maghiare din aceste judeţe, de la bugetul central şi de la cele locale, şi o subfinanţare cronică a proiectelor asociaţiilor culturale şi a publicaţiilor româneşti din zonă.

Mureşenii de Cîmpie, 25 august 2012

Preşedinte, Prof. univ. dr. ing. Barbu I. Bălan

Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic

„Pro Memoria 1940-1945” ,

B-dul Eroilor Nr. 2, Cluj-Napoca

Preşedinte executiv Dorin Suciu

Forumul Civic al Românilor

din Covasna, Harghita, şi Mureş,

Str. Miko Imre Nr. 2, Sf. Gheorghe, jud. Covasna

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.