Grecia, interesată de investiţii ruseşti

Kommersant

O delegaţie din Grecia, condusă de reprezentantul guvernului Simos Kedikoglou, a efectuat o vizită oficială la Moscova, pentru a pregăti vizita din această primăvară în Rusia a premierului Antonis Samaras. Grecia a “cîştigat prima bătălie”, păstrîndu-şi locul în zona euro, iar acum a sosit timpul pentru atragerea de investiţii. Pentru aceasta, Atena este gata să înlesnească obţinerea dreptului de reşedinţă pentru cetăţenii străini şi să vîndă concernul gazifer DEPA şi operatorul reţelei pentru transportul gazului DESFA. Printre pretendenţii la cumpărarea acestora se numără Gazprom şi grupul rus “Sintez”.

“Principala problemă a economiei greceşti este lipsa unor bani “curaţi”, adică nu din împrumuturi”, a explicat Simos Kedikoglou. “Majorarea acestor sume de bani se poate face pe două căi: prin dezvoltarea exportului şi atragerea de investiţii”.

Grecii au relatat despre noua lege privind investiţiile, prevede o procedură înlesnită pentru investiţii de peste 50 de milioane de dolari.

O altă iniţiativă este reducerea de la 300 la 200 de mii a nivelului minim pentru investiţiile într-o proprietate imobiliară, necesară pentru obţinerea de către un străin a dreptului de rezidenţă. Asemenea programe funcţionează într-o serie de ţări din Europa: în Spania, de exemplu, dreptul la rezidenţă este acordat pentru o proprietate cu preţul de 160.000 de euro. De altfel, experţii nu se aşteaptă la un aflux în masă de cumpărători ruşi pentru proprietăţi imobiliare din Grecia şi nu doar din cauza preţului: oferirea dreptului de rezidenţă pe cinci ani nu este o momeală chiar atît de tentantă, dat fiind că partea greacă le oferă oricum ruşilor destul de uşor vize Schengen pe termen lung.

Grecii intenţionează să atragă investiţii străine, inclusiv ruseşti, şi pe calea privatizării. Astfel, au fost scoase la licitaţie concernul gazifer DEPA şi operatorul sistemului de transport al gazului DESFA. La licitaţie vor participa cinci companii, printre care Gazprom şi grupul “Sintez”.

De altfel, privatizarea DEPA şi DESFA a devenit deja o problemă nu doar economică, ci şi una geopolitică. Departamentul de Stat a solicitat Atenei să nu vîndă ruşilor aceste companii, pentru a nu se pomeni că devin ostatici ai Moscovei în probleme energetice. Grecii ar putea asculta Washingtonul, iar rezultatele licitaţiei vor depinde în mare parte de relaţiile ruso-americane din momentul deciderii cîştigătorului: dacă resetarea înăbuşită nu va căpăta perspective de dezvoltare, companiile ruse vor avea parte de o contracarare serioasă.

Cu toate acestea, potrivit analiştilor, în domenii ale economiei mai puţin strategice grecii sînt, desigur, bucuroşi de investiţii ruseşti.