Germania, sursă de finanţare a islamiştilor

Deutsche Welle

 Un bărbat a fost recent acuzat de tribunalul din Stuttgart (sud-vestul Germaniei) că a susţinut financiar o grupare islamistă din Germania. Din nefericire, acesta nu este un caz singular, iar pericolul terorismului islamist din Republica Federală nu poate fi neglijat.

 Cetăţeanul german de 25 de ani, Ramazan B. a fost pus sub acuzare de tribunalul suprem al landului Baden-Württemberg pentru că ar fi virat suma de 624 euro unui membru al “Uniunii Jihadului Islamic”. Învinuitul a recunoscut acest lucru şi s-a arătat conştient de faptul că banii ar fi putut fi folosiţi pentru susţinerea acţiunilor grupării. Potrivit procuraturii federale germane, “Uniunea Jihadului Islamic” îşi propune să elibereze Afganistanul de influenţa occidentală şi să reinstaureze emiratul islamist al talibanilor.

 În opinia expertului în problema extremismului Michail Logvinov, de la Institutul Hannah Arendt pentru cercetarea totalitarismului de la Dresda (est), cazul lui Ramazan B. nu reprezintă o excepţie, numai în Germania existînd numeroşi susţinători ai unor astfel de organizaţii. “Europa este interesantă pentru grupările islamiste nu numai ca o potenţială ţintă a atacurilor, ci şi ca sursă de finanţare”, spune Logvinov, explicînd că “donaţiile” susţinătorilor acestor grupări variază de la cîteva sute de euro la peste 10.000 euro.

 Potrivit expertului citat, pericolul reprezentat de islamiştii militanţi din Germania rămîne, în continuare, ridicat, însă există riscul ca această problemă să fie ori supra-, ori subapreciată.

 În 2010 au fost instrumentate, potrivit Biroului federal pentru Cercetări Penale, 350 de cazuri ce prezentau legături cu islamismul. Totuşi, trebuie făcute diferenţieri, subliniază Logvinov, arătînd că numai o mică parte dintre acestea se referă la atacuri sau tentative de atac. Celelalte au doar “fundal terorist” şi vizează de exemplu persoane care intenţionau să efectueze o pregătire paramilitară în străinătate sau au legătură cu finanţarea terorismului, precum recentul caz de la Stuttgart.

 La nivelul anilor 2010)2011, Biroul federal pentru protejarea constituţiei estima numărul islamiştilor pregătiţi să treacă la acţiune la 2.950 de persoane. Aceasta nu înseamnă că toate aceste persoane sînt terorişti, ci doar simpatizanţi dispuşi să recurgă la forţă. În plus, se cunoaşte faptul că, în aceeaşi perioadă, peste 250 de persoane plecaseră din Germania în Afganistan sau Pakistan pentru a face antrenamente teroriste. Ulterior, mai bine de jumătate dintre aceştia s-ar fi întors în Germania, a mai precizat expertul în materie de extremism.

 Fostul preşedinte al Biroului federal pentru Cercetări Penale Jörg Ziercke spunea că în Germania s-ar afla mai bine de 400 de islamişti, din care circa 130 pot fi consideraţi periculoşi, capabili de a produce un atentat, şi de aceea sînt monitorizaţi în permanenţă. “Împreună cu alţii din vechea gardă şi cu noii convertiţi, aceştia reprezintă nucleul dur al terorismului”, explica Ziercke.

 Logvinov opinează că ar trebui supravegheate nu numai aceste persoane cu risc ridicat, ci trebuie avute în permanenţă în vedere şi mediile radicale. În ansamblu, Logvinov consideră că autorităţile din domeniul securităţii acţionează cu multă responsabilitate şi că problema islamismului în Germania este luată foarte în serios. Totuşi, pare subestimată importanţa prevenirii: “Majoritatea măsurilor se axează pe acţiuni poliţieneşti, însă nu aşa vom ajunge să controlăm fenomenul”, conchide expertul german.