FSLI: Subfinanţarea cronică a educaţiei, cercetării şi sănătăţii – un atentat la siguranţa naţională

Guvernul României trebuie să identifice soluţii pentru salvarea învăţămîntului românesc, chiar dacă situaţia economiei naţionale nu este dintre cele mai bune – consideră reprezentanţii Colegiului Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt.

Într-o scrisoare deschisă adresată primului ministru Victor Ponta, Colegiul Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt solicită, în numele celor 173.000 de membri de sindicat ale căror drepturi şi interese le reprezintă, „respectarea Legii Educaţiei Naţionale”, în sensul acordării, începînd cu anul 2014, a minimum 6% din PIB Sigla-FSLIpentru educaţie şi a minimum 1% pentru cercetare, şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţămînt, din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public. De asemeni, solicită modificarea Legii Educaţiei Naţionale, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic, „astfel încît să se ţină cont de realităţile sistemului, să se elimine discriminările existente în prezent şi să conducă la creşterea calităţii actului de instrucţie şi educaţie, dar şi la o mai bună implicare în luarea deciziilor a personalului unităţii de învăţămînt”.

Alte solicitări vizează: adoptarea, în regim de urgenţă, a unei legi de salarizare pentru educaţie, „prin care salariile să crească substanţial, pentru ca meseria de dascăl să devină motivantă şi tinerii performanţi să fie atraşi către cariera didactică”; depolitizarea învăţămîntului, în sensul ca, în alegerea directorilor unităţilor de învăţămînt, rolul determinant să revină colectivului unităţii şi nu partidelor politice; introducerea  examenelor de admitere la liceu şi în învăţămîntul superior; regîndirea, de urgenţă, a programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, „în sensul de a se pune accent pe latura formativă şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobîndite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă”.

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţămînt consideră că subfinanţarea cronică a educaţiei, a cercetării şi a sănătăţii, dar şi salariile umilitoare din aceste sectoare de activitate sînt un atentat la siguranţa naţională, în condiţiile în care de aceste domenii fundamentale depinde poziţia pe care România o va ocupa în viitor, într-o lume tot mai globalizată, aflată într-o permanentă schimbare!” – se arată în scrisoarea  Colegiului Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt, adresată primului ministru.

Prin acelaşi document, remis vineri presei, reprezentanţii sindicatelor din învăţămînt atrag atenţia că, în timp ce în ţările membre ale Uniunii Europene se alocă, în medie, 5,2% din PIB pentru finanţarea învăţămîntului, România nu a alocat acestui sector nici jumătate din media europeană. „Efectele insuficientei alocări de fonduri pentru educaţie sînt tot mai vizibile şi adîncesc decalajul nu numai faţă de şcolile ţărilor dezvoltate, dar şi faţă de cel al ţărilor recent admise în Uniunea Europeană (…). Fără bani se poate face doar o pseudoreformă, iar învăţămîntul are nevoie de fonduri suplimentare pentru a oferi şanse egale tuturor copiilor şi pentru a putea limita efectele sărăciei prin condiţii mai bune de studiu, prin acordarea unor facilităţi care să compenseze inegalităţile şi să limiteze, în mod real, analfabetismul şi tendinţa de abandon şcolar care duc inevitabil la marginalizare socială, la creşterea numărului celor care nu se pot integra pe piaţa muncii” – arată liderii FSLI.

Potrivit acestora, salarizarea este nemotivantă, chiar jignitoare pentru personalul din învăţămînt. „În România, salariul mediu orar din sistemul de educaţie este de 13 lei brut (2,92 euro) şi 9,3 lei net (2,09 euro). Un profesor debutant cîştigă  7,08 lei pe oră brut (1,59 euro) , iar un profesor cu gradul I şi o vechime de 25 de ani cîştigă 14 lei pe oră brut (3,14 euro) şi 9,73 lei net (2,18 euro). Cu alte cuvinte, un profesor în România cîştigă într-o lună cam tot atît cît cîştigă un profesor din Luxemburg în patru ore sau cît unul din Polonia în 14 ore!” – acuză sindicaliştii.

Aceştia acuză şi faptul că învăţămîntul preuniversitar este excesiv politizat, „avînd în vedere că, în majoritatea cazurilor, singurul criteriu pentru ocuparea funcţiilor de directori este apartenenţa la unul dintre partidele aflate la guvernare. „Din anul 2008 şi pînă în prezent nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori, cei mai mulţi fiind numiţi prin detaşare în interesul învăţămîntului. Este momentul să înceteze acest «provizorat» permanent la conducerea unităţilor de învăţămînt preuniversitar de stat, care nu serveşte intereselor sistemului, şi să se procedeze la organizarea concursurilor de ocupare a funcţiilor de directori şi directori adjuncţi din unităţile de învăţămînt” – spun liderii FSLI, adăugînd că directorii şi directorii adjuncţi trebuie aleşi de colectivele de cadre didactice şi nu de conducerile partidelor politice şi de inspectorii şcolari generali.

„În situaţia în care Guvernul nu îşi va manifesta expres intenţia de a soluţiona problemele majore care afectează sistemul de învăţămînt preuniversitar şi salariaţii acestuia, nu este exclus, conform semnalelor pe care le primim de la membrii noştri de sindicat, să recurgem la acţiuni de protest, după începerea anului şcolar” – avertizează reprezentanţii FSLI.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.