Expoziţie ,,Documentele Marii Uniri din anul 1918”, la Dej

Începînd din 1 şi pînă în 9 decembrie, Muzeul Municipal din Dej găzduieşte Expoziţia „Documentele Marii Uniri din 1918″, manifestare consacrată sărbătoririi Zilei Naţionale a României.

Potrivit directorului muzeului, prof. Constantin Albinetz, „expoziţia cuprinde principale documente ale Marii Unirii din anul 1918, care au fost votate de către instituţiile politice reprezentative ale românilor din capitalele provinciilor istorice care s-au unit cu România. Aceste hotărâri au fost posibile în condiţiile dispariţiei de pe harta Europei, la sfîrşitul Primului Război Mondial, a celor trei mari imperii multinaţionale: Imperiul Otoman, Imperiul Ţarist şi Imperiul Austro-Ungar. Pe teritoriul acestor imperii vor renaşte tinere state naţionale. Un alt factor care a favorizat proclamarea unirii şi votarea unor documente privind viitorul provinciilor româneşti a fost principiul autodeterminării şi al naţionalităţilor susţinut de la tratativele de pace, de către Woodrow Wilson, preşedintele SUA”.

Dintre documentele cuprinse în expoziţie, directorul muzeului a amintit: „Înaltul Ordin de Zi al Armatei Române, emis de M.S. Regele Ferdinand I cu ocazia intrării în război, la 15 august 1916; Procesul Verbal al şedinţei Sfatului Ţării Basarabiei, privind unirea cu România, Declaraţia Sfatului Ţării, din 27 martie 1918, prin care în numele poporului basarabean, se proclama că Basarabia «de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România»; Actul Unirii Basarabiei cu România; Decretul şi Legea de unire a Basarabiei cu România, semnate de M.S. Ferdinand I, Regele României; Procesul Verbal al Congresului General al Bucovinei, care a stabilit unirea Basarabiei cu Regatul României; Decretul şi Legea de unire a Bucovinei cu România, semnate de M.S. Ferdinand I, Regele României şi I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri; Declaraţia de Independenţă a Transilvaniei, adoptată de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, în şedinţa din 12 octombrie 1918 de la Oradea şi citită în Parlamentul de la Budapesta de către patriotul dejean dr. Alexandru Vaida Voevod; Apelul Consiliului Naţional Român Central ,,Către Naţiunea Română”, prin care se îndeamnă la ordine şi la constituirea de Gărzi Naţionale Româneşti în Transilvania; Convocarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, publicată în ziarul Românul din 21 noiembrie 1918; Proclamaţia Adunării Naţionale a Românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, prin care se hotăra unirea cu România; Rezoluţia Adunării de la Alba-Iulia, prin care se conturau principiile fundamentale ale noului stat naţional unitar român; Decretul şi Legea asupra unirii Transilvaniei cu România, adoptată de Parlamentul României şi contrasemnată de M.S. Ferdinand I, Regele României”.

„Votarea acestor documente care privesc unirea cu patria mamă, în mari Adunări Naţionale cu caracter plebiscitar arată caracterul democratic al acestor decizii luate, în anul 1918, în Basarabia, Bucovina şi Transilvania” – a spus prof. Albinetz.

M. Vaida