Europa va menţine austeritatea în pofida nemulţumirii italiene

El Pais

Cura de austeritate care străbate Europa a înlăturat mai multe guverne supuse verdictului urnelor de la declanşarea crizei şi a scos în stradă milioane de cetăţeni împotriva reţetelor dogmei de la Bruxelles. Majoritatea şefilor de guvern au fost nevoiţi să admită, că măsurile de austeritate, care au cufundat UE în recesiune, i-au făcut să plătească factura electorală. Nu şi Bruxelles-ul, capitala care a împărţit aceste reţete: liderii UE refuză să vadă o legătură între austeritatea excesivă şi dezamăgirea cetăţenilor faţă de clasa politică şi oferă aceeaşi soluţie: continuarea politicilor de tăiere.

“Este important ca Italia să continue reformele pentru o creştere durabilă şi crearea de locuri de muncă. Comisia va continua să lucreze în strînsă colaborare cu Italia pentru a face faţă provocărilor”, a declarat comisarul european pentru economie, Olli Rehn. La rîndul lor, purtătorii de cuvînt comunitari au indicat creşterea ca ultim obiectiv al tăierilor, astfel încît să fie justificate sacrificiile realizate de cetăţeni.

Deşi complexitatea rezultatului electoral italian împiedică analize tranşante, una din concluziile cele mai evidente este că mai mult de jumătate din electorat a sprijinit două opţiuni foarte diferite între ele – populismele lui Beppe Grillo şi Silvio Berlusconi -, dar cu o conexiune comună: respingerea frontală a politicilor de la Bruxelles. La aceasta se adaugă umilirea la urne a lui Mario Monti, prim-ministrul tehnocrat şi candidat exemplar al Bruxelles-ului. Comisia a ţinut să laude din nou reformele lui Monti şi a negat că lipsa de ameliorare economică a Italiei se datorează unei căi greşite. “Nu am spus niciodată că va da rezultate după şase luni; iar 15 luni nu sînt suficiente pentru a vedea efectele”, a declarat, la o conferinţă de presă, Olivier Bailly, purtătorul de cuvînt al executivului comunitar.

Răspunsul cel mai clar l-a oferit Germania, principala chezaşă a austerităţii, prin vocea ministrului său de externe, Guido Westerwelle: “Autorităţile politice din Roma ştiu că Italia trebuie să continue politică de reforme trainică şi de consolidare, care să asigure încrederea cetăţenilor şi a pieţelor… O politică ce trebuie continuată şi de noul guvern”. Singura instituţie care a descifrat mesajul de contestare a Bruxelles-ului a fost Parlamentul European. “Trebuie să-l luăm în serios. Cetăţenii sînt dispuşi să facă sacrificii, cu condiţia să ducă la o îmbunătăţire”, a preşedintele PE, Martin Schulz. Liderul social-democrat admite că o bună parte a nemulţumirii – nu doar în Italia- vizează Bruxelles-ul: “Regulile europene s-au decis cu sprijinul Italiei iar bugetul ţării a fost decis de Italia, dar percepţia publică că este au venit de la Europa”.

La rîndul său, europarlamentarul Partidului Popular spaniol, Luis de Grandes, arată că “a crede că Monti poate fi un punct de reper, cu Berlusconi din nou pe val, este o greşeală. Mereu este o îndrăzneală să spui că Berlusconi este mort”. Un element comun leagă discursurile Comisiei, Parlamentului şi liderilor statelor membre: necesitatea de a depăşi instabilitatea politică care derivă din rezultate. Ascensiunea vertiginoasă a primelor de risc italiană şi spaniolă, după confirmarea datelor şi căderea burselor europene, avertizează că pieţele au întotdeauna ultimul cuvînt.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.