Ecouri la o premieră cu… cîntec: PRINŢESA CU PANTOFII RUPŢI de Cornel Udrea

Zile pline de teatru pentru copii la Teatrul Municipal Turda, aceasta pentru că, după premiera care a avut loc de curînd, spectacolul cu piesa PRINŢESA CU PANTOFII RUPŢI de Cornel Udrea a fost reluat aproape zilnic, astfel încît cît mai mulţi copii din şcoli şi grădiniţe turdene să-l poată vedea, să se bucure împreună şi să participe efectiv la desfăşurarea acţiunii. Da, o premieră cu… cîntec, dar şi cu multă mişcare, cu dans, cu efecte care “gîdilă’’ simţurile, cu şoapte şi cu dezlănţuiri sonore entuziaste – cum altfel, cînd spectacolul este pentru copii?! Nu trebuie să uităm, însă, că graţie unei politici repertoriale înţelepte promovate de actriţa Narcisa Pintea, managerul instituţiei, s-a creat la Turda un program complex de educaţie teatrală, menit să formeze gustul estetic al celor mai mici spectatori, să-i atragă îndeosebi pe tineri prin intermediul unei întîmplări teatrale. Spectacolul pentru copii sporeşte, indiscutabil, rolul teatrului, al artei, în general, în modelarea adultului de mîine, “înarmat’’ pentru viaţă cu ştiinţa receptării fenomenului teatral, a acelei normalităţi fireşti, cu toate elementele care compun definiţia copilăriei.

Spectacolul, pe textul spumos al lui Cornel Udrea, gîndit şi ridicat pe scenă de actorul Petre Băcioiu, acum în postură de regizor/ scenograf/ light&sound designer, este unul eminamente interactiv, personajele – Povestitorul, Prinţesele, Zîna Bună, ghiduşul  Busuioc sau Împăratul – avînd partituri care-i individualizează; coregrafia este semnată de Florina Vereş.

Diversitatea mijloacelor de expresie, disponibilitatea actorilor de a le îmbrăţişa cu totală deschidere şi de a răspunde aşteptărilor unui public de o sinceritate cuceritoare fac din premiera turdeană un spectacol de festival, cu şanse de a rezista pe afişul teatrului. Şi, cum orice poveste începe cu “A fost odată’’…

Iată-l pe Povestitor (Camelia Varga): el este cel care duce greul povestirii, care pune în temă, care lansează întrebări, explică, stîrneşte reacţia micilor spectatori şi o face admirabil, pentru că el e acela care “umblă în basme’’; cum admirabil e şi flăcăul cel vrednic, simplu, onest  şi curajos, Busuioc (Vasile Popescu), care-şi pune puterea minţii şi pe cea fizică în folosul desluşirii misterului/ vrăjii ce planează asupra fetelor de împărat şi a încălţărilor acestora (care se strică în fiecare noapte).

Prinţesele, Împăratul, Zîna Bună, Busuioc (Irina Melnic, Maria Salcă, Diana Roşca, Ginuc Crişan, Renata Fabian) parcurg împreună un drum al cunoaşterii, al asumării faptelor bune, al eliberării de sub imperiul vrăjii nefaste, coborîrea din basm în real petrecîndu-se  firesc, la nivelul de înţelegere propriu publicului tînăr şi foarte tînăr. Tabloul feeric al dansului din pădurea fermecată, apariţia diafană a Zînei Bune sînt susţinute de descîntecul lui Busuioc, învestit cu puteri magice. Mixajul de lumini şi fum, ingeniozitatea schimbării cadrului scenografic, costumele frumoase – toate au potenţat atmosfera de basm, a unui basm contemporan, am putea spune, în care copiii au şi intrat la final, fericiţi că totul e bine cînd se termină cu bine. Şi din acest punct de vedere, spectacolul este extrem de interesant, putînd reprezenta o seducţie specială pentru spectatorul tînăr; actorii, tineri şi ei, se dăruiesc şi-şi pun arta în palmă, joacă, cîntă şi dansează cu o plăcere molipsitoare, scopul educativ fiind atins fără doar şi poate. Un spectacol, între multe altele, care rotunjeşte biografia teatrului, ajuns, acum, la 65 de ani de existenţă.
Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro