Drept la replică

Răspuns la articolul ‘’Armaghedon la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj’’ publicat sub acronimul S.P. în data de 27 august 2012 în ziarul Făclia
Maria Roth, Enikõ Vincze, Cristina Raţ

Apreciem interesul colectivului editorial al ziarului Făclia pentru persoanele vulnerabile din judeţul Cluj şi buna gestionare a fondurilor publice destinate acestora. Considerăm însă că felul în care a fost prezentată activitatea Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) şi în particular a subsemnatelor prof. dr. Maria Roth, prof. dr. Enikõ Vincze, lect. dr. Cristina Raţ este incorectă şi prejudicioasă.

Dorim să precizăm următoarele:
Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) este un grup de lucru fără statut juridic, fără finanţare, bazat pe activitatea voluntară a unor persoane din mediul civic şi academic clujean, cu implicarea unor organizaţii non-guvernamentale locale, naţionale şi internaţionale. Activitatea gLOC poate fi urmărită pe site-ul www.gloc.ro, menţinut de voluntari. Referinţele la activitatea gLOC sînt imprecise şi abuzive, în contextul în care subiectul textului este funcţionarea DGASPC-ului, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean.

Cităm din text: ‘’mişcării gLOC, care, în ultimii doi ani, s-a făcut cunoscută prin subminarea constantă a eforturilor municipalităţii clujene de a rezolva problemele romilor clujeni’’. Vă invităm să citiţi pe site-ul gLOC relatările participării membrilor gLOC la şedinţele consiliului local, respectiv la diferitele consultări organizate de municipalite. Precizăm că Memorandumul de Înţelegere dintre Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite (UNDP) şi Primăria Cluj-Napoca din 10 iunie 2011 a fost semnat în urma sesizărilor venite din partea gLOC şi Amnesty International privind marginalizarea şi segregarea familiilor deprivate, majoritatea de etnie romă, în zona Pata-Rît a municipiului Cluj-Napoca. În urma Memorandumului de Înţelegere, UNDP a iniţiat un proiect în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca şi Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest, finanţat de către Open Society Institute, în cadrul căreia gLOC a fost invitat drept partener extern cu rol de monitorizare. În această calitate, membrii gLOC au avut consultări productive cu reprezentanţii municipalităţii. Proiectul amintit se desfăşoară în perioada iulie-decembrie 2012 şi poate fi consultat pe site-ul UNDP: http://www.undp.ro/projects.php?project_id=68
Articolul exagerează şi denaturează implicarea domnului Nicolae Gheorghe în acţiunile gLOC şi rolul său în mişcările civice din Cluj.

În 2011, mai multe familii de pe strada Cantonului l-au desemnat pe domnul Czuli să ia cuvînt din partea lor în cadrul şedinţelor publice organizate de gLOC sau de către Primărie, unde au participat şi alţi reprezentanţi ai locuitorilor din zona Pata Rît, alături de reprezentanţi ai Comisiei Europene, UNDP, Open Society Institute, Amnesty International, European Roma Rights Centre, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Agenţiei Naţionale pentru Romi şi multe alte organizaţii non-guvernamentale, precum şi ai Primăriei Cluj-Napoca. Membrii gLOC nu aveau cunoştinţă despre activităţile delincvente ale domnului Czuli, iar după ce au fost înştiinţaţi, au încetat orice colaborare cu dînsul. gLOC nu a desemnat şi nici nu a promovat ‘’leaderi’’ pentru comunităţile din Pata Rît.

Urmînd logica argumentării din articol, dacă gLOC este vinovat pentru că la şedinţele sale publice a participat şi domnul Cristian Czuli, despre care doar ulterior a aflat că este cercetat pentru activităţi delincvente, ne întrebăm cum vede autorul statutul Primăriei Cluj-Napoca, al cărei primar (domnul Sorin Apostu) execută o pedeapsă de privare de liberate pentru fapte de corupţie.

Privind evaluarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Cluj, menţionăm că serviciile sociale din judeţul Cluj sînt  pe locul trei pe ţară în privinţa calităţii, leadershipului şi a relaţiei cu beneficiarii. Ierarhizarea judeţelor conform calităţii serviciilor sociale a fost realizată la solicitarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, fiind accesibil aici:  http://www.serviciisociale.info/js/ckfinder/userfiles/files/Anuarul%20de%20servicii%20sociale%20WEB.pdf

Enikõ Vincze este profesor doctor la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai, nu la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, cum apare în text.
În calitate de universitari din domeniul ştiinţelor sociale, am avut relaţii bune de colaborare atît cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală a Primăriei, cît şi cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Cluj.

Constatăm cu mult regret că, în condiţiile precarităţii materiale şi a marginalizării sociale care marchează strada Cantonului, femeile, ca una dintre cele mai vulnerabile categorii ale comunităţilor marginalizate, devin victime ale exploatării sexuale. Ne exprimăm speranţa că autorităţile locale şi judeţene vor găsi abordarea cea mai adecvată a acestei probleme, astfel încît, pe lîngă tragerea la răspundere a celor vinovaţi, atît din comunitate cît şi din afara ei, să protejeze victimele traficului de persoane şi să prevină extinderea fenomenului. Intervenţia în această problemă depăşeşte atribuţiile şi competenţele gLOC. Respingem însă cu tărie orice încercare de a asocia activismul pentru drepturile omului, inclusiv la locuire decentă, cu încurajarea prostituţiei sau a proxenetismului. Prin activitatea sa, gLOC doreşte să contribuie la asigurarea unor condiţii de trai în care nici o persoană nu este forţată să îşi cîştige existenţa prin activităţi ce afectează negativ demnitatea şi siguranţa sa.

Vă invităm să consultaţi activitatea gLOC pe site-ul www.gloc.ro sau pe site-ul Centrului de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) http://www.ce-re.ro/g3p/proiect-141 , instituţie care a premiat simbolic gLOC pentru activitatea sa.

Cu respect,
Prof. dr. Maria Roth
Prof. dr. Enikõ Vincze
Lect. dr. Cristina Raţ,

Membrii gLOC spun că nu ştiau despre activităţile infracţionale ale colaboratorului lor Cristian Czuli
Articolul ‘’Armaghedon la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj’’, publicat în ediţia de luni, 27 august, a stîrnit reacţia membrilor aşa-zisei mişcări Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), care, în ultimii doi ani, s-a făcut cunoscută prin organizarea de proteste şi acţiuni în vederea rezolvării problemelor romilor clujeni. Nucleul gLOC, compus din Eniko Vincze, Maria Roth şi Cristina Raţ, îşi exprimă, prin intermediul unui document remis redacţiei, regretul cu privire la faptul că în condiţiile precarităţii materiale şi a marginalizării sociale care marchează strada Cantonului(zona Pata Rît-n.r.), femeile devin victime ale exploatării sexuale.

Eniko Vincze, Maria Roth şi Cristina Raţ ţin, totodată, să-şi exprime speranţa că autorităţile locale şi judeţene vor găsi abordarea cea mai adecvată a acestei probleme, astfel încît, pe lîngă tragerea la răspundere a celor vinovaţi, atît din comunitate cît şi din afara ei, să protejeze victimele traficului de persoane şi să prevină extinderea fenomenului. ‘’Intervenţia în această problemă depăşeşte atribuţiile şi competenţele gLOC. Respingem însă cu tărie orice încercare de a asocia activismul pentru drepturile omului, inclusiv la locuire decentă, cu încurajarea prostituţiei sau a proxenetismului. Prin activitatea sa, gLOC doreşte să contribuie la asigurarea unor condiţii de trai în care nici o persoană nu este forţată să îşi cîştige existenţa prin activităţi ce afectează negativ demnitatea şi siguranţa sa’’, arată reprezentantele gLOC, mişcare care nu are statut juridic, nefiind înregistrată în tabloul asociaţiilor şi fundaţiilor.

Reacţia celor trei activiste sociale vine după ce în articolul ‘Armaghedon la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj’’ s-a atras atenţia că unul dintre partenerii gLOC, Cristian Czuli, ar fi exploatat sexual o minoră plasată într-unul din centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj (DGASPC). Cristian Czuli s-a făcut cunoscut în cadrul activităţilor gLOC ca apărător al drepturilor romilor. Scopul lui Czuli în cadrul activităţilor gLOC era de a convinge opinia publică de faptul că municipalitatea clujeană nu respectă dreptul romilor la o viaţă sănătoasă. Într-o notă internă adesată conducerii DGASPC Cluj se semnala însă că Czuli ar fi exploatat sexual minora din centrul DGASPC Cluj, iar acest lucru afectează grav sănătatea tinerei, influenţînd şi alte tinere internate în centru.
Cele trei activiste sociale ţin să spună că nu aveau cunoştinţă despre activităţile delincvente ale lui Cristian Czuli, precizînd că bărbatul a fost desemnat să participe la activităţile mişcării de mai multe familii de pe strada Cantonului. ‘’Membrii gLOC nu aveau cunoştinţă despre activităţile delincvente ale domnului Czuli, iar după ce au fost înştiinţaţi, au încetat orice colaborare cu dînsul. gLOC nu a desemnat şi nici nu a promovat «leaderi» pentru comunităţile din Pata Rît’’, arată cei trei membri ai aşa zisei mişcări gLOC.

În privinţa lui Nicolae Gheorghe, unul dintre vectorii de opinie ai romilor din România, despre care se spune că s-ar afla în spatele gLOC, activistele sociale nu neagă legăturile acestuia cu mişcarea, precizînd doar că ‘’articolul exagerează şi denaturează implicarea domnului Nicolea Gheorghe în acţiunile gLOC şi rolul său în acţiunile civice din Cluj’’.

Reprezentanţii gLOC mai spun că au relaţii foarte bune de colaborare cu DGASPC Cluj şi cu serviciul de specialitate din primărie, arătînd că în urma unei evaluări făcută la solicitarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale serviciile sociale din judeţul Cluj s-au plasat pe locul trei pe ţară în privinţa calităţii, leadershipului şi a relaţiei cu beneficiarii.

Eniko Vincze, Maria Roth şi Cristina Raţ mai ţin să sublinieze că Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) este un grup de lucru fără statut juridic, fără finanţare, bazat pe activitatea voluntară a unor persoane din mediul civic şi academic clujean, cu implicarea unor organizaţii non-guvernamentale locale, naţionale şi internaţionale. Activitatea gLOC poate fi urmărită pe site-ul www.gloc.ro, menţinut de voluntari.
S.P.