Două treimi din operaţiile de transplant renal din România sînt făcute la Cluj

Mii de români au nevoie de transplanturi de organe pentru a-şi recăpăta sănătatea. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant susţin că datele din prima parte a acestui an arată o creştere a numărului de donatori faţă de anii precedenţi însă, din păcate, şi numărul bolnavilor aflaţi pe listele de aşteptare s-a mărit.

Clujeanul Dan Luscalov, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, susţine că, la această oră, în România, 3.200 de persoane aşteaptă un rinichi, 350 de pacienţi au nevoie de un transplant de ficat, iar 60 au nevoie de un transplant de cord. Pentru ei, în 2012, au fost doar 65 de donatori. Dintre românii care aşteaptă un transplant de rinichi pentru a-şi recăpăta sănătatea, 1.524 de află pe listele Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca. Anul trecut, institutul medical clujean a reuşit să realizeze 115 transplanturi renale, în timp ce la nivel naţional au fost în total 177 astfel de intervenţii. Dan Luscalov spune că, dacă în anii precedenţi numărul de transplanturi a fost mai mic din cauza lipsei donatorilor, datele din primele luni ale acestui an îi fac să fie mai optimişti din acest punct de vedere.

„Estimăm o creştere a donatorilor, în special a celor aflaţi în moarte cerebrală. În primele patru luni ne plasăm undeva aproape la nivelul unui an întreg în ceea ce priveşte activitatea de transplant. Anul trecut, la nivel naţional au fost 65 de donatori în moarte cerebrală în toată ţara, iar acum avem, în numai patru luni, 58 de donatori”, mai precizat dr. Dan Luscalov. Potrivit medicilor, organele pot fi prelevate de la donatori vii sau de la donatori decedaţi. Majoritatea organelor sînt prelevate însă de la persoane aflate în moarte cerebrală sau moarte clinică.

Dan Luscalov a explicat că în cursul anului trecut, din cele 115 transplanturi făcute la Institutul de Urologie şi Transplant Renal Cluj, în 98 de cazuri au fost preluate organe de la persoane aflate în moarte cerebrală. Medicul a precizat că procedura de declarare a morţii cerebrale sau clinice este foarte strictă. „Moartea cerebrală sau clinică, după caz, e stabilită de anestezist şi de un medic neurolog sau neurochirurg. E nevoie neapărat de parafele a doi medici: anestezistul şi neurochirurgul sau neurologul. Doar aceştia pot spune cine e mort şi cine mai trăieşte pentru a se putea decide asupra prelevării de organe. Pe lîngă decizia medicilor, mai e nevoie şi de acordul familiei”, a precizat Luscalov.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.