Deputatul Itu anunţă posibile noi modificări ale Codului Muncii

• „Avem nevoie de un Cod al muncii care să apere interesele angajaţilor, dar şi ale angajatorilor. Orice modificare a acestuia necesită discuţii şi dezbateri într-o formulă amplă” •

Potrivit deputatului PSD, Cornel Itu, în viitorul apropiat am putea asista la o nouă modificare a Codului muncii, făcută, de această dată, printr-o iniţiativă civilă. „Codul muncii ar putea să sufere modificări semnificative, potrivit unei initiaţive legislative cetăţeneşti ce a fost adoptată tacit de Senat, în cursul săptămînii trecute”, anunţă deputatul clujean, precizînd că documentul a trecut, la începutul anului, de verificările Curţii Constituţionale. „Avem nevoie de un Cod al muncii care să apere interesele angajaţilor, dar şi ale angajatorilor. Orice modificare a acestuia necesită discuţii şi dezbateri într-o formulă amplă, la care să participe puterea legislativă, executivă, sindicatele şi patronatele. Este esenţial dialogul cu toţi factorii importanţi de pe piaţa muncii”, subliniază Itu.

Propunerea legislativă de modificare a Codului muncii adoptată tacit de senatori, este iniţiată de Blocul National Sindical (BNS), una dintre cele mai mari confederaţii sindicale reprezentative autohtone, care are în componenţă peste 300.000 de membri, atît din sectorul public, cît şi din cel privat. Precizăm că, după încercarea din 2012 cînd nu au reuşit să adune un număr suficient de semnături, iniţiatorii au luat reluat procedura anul trecut, proiectul primind avizul Consiliului Legislativ şi fiind publicat în Monitorul Oficial din martie 2014. Apoi, conform procedurii legale privind iniţiativele cetăţeneşti, au fost strînse peste 130.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot (minimul necesar fiind de 100.000). Astfel, proiectul a putut fi înregistrat la Parlament şi trimis Curţii Constituţionale (CCR), care a constatat, la începutul acestui an, că propunerea legislativă respectă condiţiile impuse prin lege, comunicînd acest lucru Senatului, care este prima Cameră sesizată. După îndeplinirea acestor condiţii, propunerea legislativă a intrat în procedură parlamentara da legiferare. Deoarece senatorii au depăşit data pînă la care trebuiau să dezbată şi să aprobe proiectul, în Senat acesta a fost adoptat tacit şi va fi trimis Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Potrivit expunerii de motive aferente proiectului, acesta prevede flexibilizarea relaţiilor de muncă şi echilibrarea raportului dintre salariaţi şi angajatori, printre principalele noutăţi numărîndu-se modificarea contractului individual de muncă, durata concediului de odihnă şi sporurile pentru munca suplimentară. „Este de dorit ca iniţiativa cetăţenească să îşi facă un loc mai mare în procesul legislativ. Ca principiu, este de salutat faptul că Blocul Naţional Sindical a reuşit să strîngă numărul necesar de semnături pentru a avansa propunerile de modificare a Codului muncii. Este un drept constituţional, la care rareori se apelează. Aştept cu interes dezbaterile din Camera Deputaţilor asupra acestei legi deosebit de importante pentru economia şi societatea românească. Cred că vom avea maturitatea de a adopta, dar şi de a respinge unele modificări aduse la Codul muncii, astfel încît să se creeze un echilibru benefic pentru ambele părţi vizate, atît pentru angajaţi, cît şi pentru antreprenori”, a declarat, pentru Făclia, parlamentarul clujean.
Precizăm că deputatul social-democrat a participat, în această săptămînă, alături de ministrul Rovana Plumb, la o primă dezbatere pe această temă, desfăşurată în Parlament.

Cum vrea BNS să modifice Codul muncii
Proiectul de lege care a trecut de Senat introduce obligaţia angajatorului de a comunica în scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de munca (CIM). Apoi, în cel mult zece zile, salariatul va trebui să ofere, tot în scris, un răspuns. Dacă acesta va fi de acord, actul adiţional la contract se va încheia în termen de15 zile.Dacă salariatul nu va fi de acord cu propunerea angajatorului sau dacă nu va oferi un răspuns în termenul de zece zile, contractul nu va putea fi modificat. De asemenea, proiectul propune un Concediu de odihnă mai scurt pentru salariaţii cu normă parţială, faţă de situaţia actuală, în care angajaţii cu normă întreagă şi cei cu fracţune de normă beneficiază anual de acelaşi număr de zile de concediu de odihnă, respectiv cel puţin 20 de zile lucrătoare. Astfel, potrivit proiectului, concediul de odihnă al salariaţilor cu normă parţială va fi proporţional cu timpul efectiv lucrat. Totuşi, proiectul prevede că părţile vor putea stabili – prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin CIM – o durată mai mare decît aceasta, mergîndu-se pînă la o durată egala cu cea la care au dreptul salariaţii cu normă întreagă.

Totodată, proiectul propune ca, în anumite domenii de activitate, să se poate executa mai multe ore suplimentare săptămînale faţă de actualele prevederi, potrivit cărora durata maximă a timpului de muncă, incluzînd orele suplimentare, nu trebuie să depăşească 48 de ore pe săptămînă.
Munca suplimentară va fi compensată prin ore libere plătite în urmatoarele 30 de zile, faţă de 60, cît prevede legislaţia actuală. Dacă nu este posibilă acordarea de ore libere, proiectul prevede acordarea automată a unui spor minim corespunzător dublului orelor suplimentare şi de maximum 100% din salariul de bază. De asemenea, iniţiatorii propun şi acordarea unui spor pentru perioadele în care salariatul se afla la dispoziţia angajatorului în timpul liber, situaţie în care activitatea va fi remunerată asemenea muncii suplimentare.
De asemenea, noul proiect introduce şi noţiunea de telemuncă, ca pe o „formă de organizare a muncii prin intermediul căreia salariaţii, utilizînd tehnologiile informatice, îndeplinesc atribuţiile specifice funcţei pe care o deţin în alt loc decît sediul angajatorului”.

În iniţiativa cetăţeneasca adoptată tacit de Senat se mai găsesc şi alte propuneri. Potrivit acestora, clauza de concurenţă şi cea de confidenţialitate vor produce efecte doar pe durata CIM, nu şi după încetarea acestuia, CIM se va suspenda de drept pe durata efectuării serviciului militar, angajatorul neputînd să concedieze salariatul în această perioadă, angajatorul care face concedieri colective să nu poată, timp de nouă luni, să încadreze salariaţi noi pe locurile respective, să se poată încheia cel mult trei CIM pe durată determinată în decurs de maximum 24 de luni şi acesta să nu poata fi încheiat pe o perioadă mai mare de 24 de luni, faţă de 36, cît este acum. De asemenea, proiectul mai propune creşterea perioadei de probă, pentru persoanele cu handicap, de la 30 la 45 de zile calendaristice, iar în cazul lucrătorilor necalificaţi aceasta să fie de maximum zece zile lucrătoare. Totodată, potrivit proiectului, agentul de muncă temporară trebuie să fie societate comercială sau PFA, nu persoană juridică, aşa cum prevede actuala legislaţie, iar cuantumul net al salariului de bază minim să nu fie mai mic de 50% din salariul de bază mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Amintim că ultima modificare a Codului muncii a fost făcută în luna ianuarie 2015, legea suferind, de asemenea, o actualizare la începutul lunii mai a acestui an.
Adriana STUPAR