Crizele din Italia – primul test pentru Mario Draghi la conducerea BCE

Financial Times

Pentru viitorul preşedinte al Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, primul test important în această calitate va fi dubla criză, financiară şi politică, din ţara sa de origine.
Draghi, guvernatorul Băncii Italiei, a jucat un rol semnificativ în stabilirea obiectivelor pe care guvernul lui Silvio Berlusconi trebuia să le realizeze prin pachetul său de reducere a deficitului bugetar, începînd cu o listă de cereri pe care acesta le-a prezentat în comun cu actualul director al BCE, Jean-Claude Trichet, la începutul lunii august.
Acordul la care a ajuns guvernul italian a făcut posibilă demararea procesului de cumpărare de către BCE a obligaţiunilor italiene, la 8 august, după ce randamentele obligaţiunilor (yields) pe zece ani au crescut la niveluri record de la intrarea acestor state în zona euro.
Pe de altă parte, cele trei săptămîni de tergiversări ale lui Berlusconi, care a încercat să slăbească propunerile iniţiale, au erodat încrederea pieţei în credibilitatea Italiei. Acest lucru a dus la o creştere de 11 zile, neîntreruptă, a randamentelor obligaţiunilor, pînă la 5 septembrie, moment în care guvernul a cedat şi a anunţat măsuri mai dure, inclusiv o creştere a taxei pe valoarea adăugată.
Unii analişti susţin că guvernul este pe cale să îşi atingă obiectivul de eliminare a deficitului bugetar pînă în 2013. Alţii cred că măsurile vor stopa creşterea deja slabă şi că această stagnare combinată cu costurile ridicate de finanţare vor aduce Italia într-o eventuală stare de neplată a datoriilor.
Oficialii italieni şi politicienii din opoziţie cred că Draghi va trebui să aibă o abordare mai dură faţă de Italia, odată ce acesta va prelua preşedinţia BCE, la 1 noiembrie. Cu toate acestea, relaţiile sale extrem de tensionate cu Berlusconi şi cu ministrul de finanţe, Giulio Tremonti, vor face această sarcină mult mai dificilă – cu excepţia cazului în care coaliţia de centru-dreapta se prăbuşeşte între timp sub presiunea pieţei, ceea ce pare puţin probabil pentru moment.
Draghi a avertizat, însă, că programul BCE de cumpărare a obligaţiunilor de stat “nu poate fi utilizat pentru a eluda principiul fundamental al disciplinei bugetare” şi a cerut, de asemenea, politicienilor Europei să îşi intensifice eforturile pentru a pune în aplicare schimbările survenite în ceea ce priveşte Fondul european de stabilitate financiară.