COVID-Cinci ani de la intrarea în carantină. Primul caz cu coronavirus și primul deces la Cluj

Covid a provocat nefericire, anxietate și sfârșitul unor iluzii. Totodată a generat o mulțime de întrebări și în același timp a creat speranța pentru o lume mai bună.

Ne amintim de seara din 16 martie 2020, când timpul s-a oprit, când viețile noastre au fost zguduite de pandemie și de blocaje, aruncând țara și viața noastră de zi cu zi în necunoscut.

Cu toții au fost de acord că lumea se schimbă radical și că trebuie să prețuim mai mult elementele esențiale, oamenii în primul rând, planeta noastră și mediul înconjurător. Cinci ani mai târziu, obiceiurile noastre s-au schimbat radical. Pretențiile sunt mai mari dar și preocupările față de decarbonizare, economia circulară și producția locală. Lecția din carantină a avut efecte și nu trebuie uitată.

La 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care se instituia starea de urgență pe întreg teritoriul României timp de 30 de zile, în contextul pandemiei de COVID-19. Decretul președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 212 din 16.03.2020.

Măsura instituirii stării de urgență pe teritoriul României a fost luată, între altele, având în vedere ”evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, în care aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate și peste 5.800 au decedat, precum și declararea ‘Pandemiei’ de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020”, ”în contextul măsurilor adoptate la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar și cele cu comunități mari de cetățeni români, din care 12 state au adoptat măsuri speciale prin instituirea unor stări excepționale în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecției”, ”luând act de evoluția situației epidemiologice pe teritoriul României și de evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, care indică o creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2” și având în vedere propunerea Guvernului de instituire a stării de urgență și Hotărârea CSAT nr. 30/2020 privind necesitatea instituirii stării de urgență și planul de acțiune la instituirea stării de urgență (https://www.presidency.ro/).

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii şi vicepreşedintele CNCAV Andrei Baciu, preşedintele Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă şi directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, susţin o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Decretul prezidențial prevedea măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată care vizează domeniile ordine publică, economic, sănătate, muncă și protecție socială, justiție, afaceri externe și alte măsuri și se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală. Decretul prevedea că Guvernul efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară, în vederea asigurării resurselor financiare necesare.

Conform acestuia, autoritățile și instituțiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfășurării optime a activității, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire. Aceste dispoziții se aplică și organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc, precum și ale celorlalte profesii. În schimb, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a măsurilor ce se impun.

Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene pe diferite rute și a metroului, închiderea temporară a unor localuri publice și limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente, se aflau printre măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală cuprinse în decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Aceste măsuri prevedeau izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea, măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice, închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat.

La Cluj, primul caz de COVID a fost la o femeie de 33 de ani din judeţul Cluj, care s-a întros în 10 martie 2020 din provincia autonomă Trentino, în Italia. Femeia s-a adresat medicilor de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj, fiind internată în aceeaşi zi ocazie cu care i s-a depitat o infecţie cu coronavirus.

Primul caz de deces din cauza coronavirusului la Cluj a fost înregistrat în 26 martie 2020. O femeie de 76 de ani din Huedin a murit în secția de terapie intensivă a Spitalului de Boli Infectioase Cluj, după ce a fost confirmată cu infecție cu Covid-19. Pacienta avea hipertensiune arterială și diabet zaharat. De atunci și până acum, în județul Cluj au fost confirmate 186644 de cazuri COVID și 1299 de decese.