Cooperarea în domeniul energetic între Rusia şi România va continua şi se va aprofunda

OilPrice.com

Geografia are un impact major asupra chestiunilor energetice. Conductele şi importurile de energie au în mod frecvent o influenţă masivă asupra relaţiilor dintre state vecine, dar niciodată mai mult decît cele dintre Federaţia Rusă şi foste republici sovietice, precum şi cu ţările din Europa de Est pe care le-a dominat după cel de-al doilea război mondial, consideră John Daly, analist şef pentru publicaţia online.

Aceste probleme sînt deosebit de acute în cazul relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi România, separate de Republica Moldova, fostă republică sovietică constînd din teritoriul românesc anexat unilateral de către Stalin în 1940 şi ulterior încorporat în URSS, relevă semnatarul articolului. RMoldova are acum reputaţia dureroasă de a fi cea mai săracă dintre republicile europene ale fostei URSS.

Odată cu independenţa care a fracturat URSS în decembrie 1991, fabricile s-au închis iar o fîşie din RMoldova, cunoscută sub numele de Transnistria, aflată la est de Nistru, s-a separat. Transnistria a fost secţiunea cea mai industrializată din RMoldova şi cea mai rusificată. Moscova a intervenit pentru a opri un război civil declanşat de secesiune, care a ucis peste 700 de persoane, iar din 1992 trupele ruseşti au monitorizat un “conflict îngheţat” care a lăsat Transnistria izolată şi nerecunoscută de nicio ţară iar RMoldova dezmembrată.

În cele două decenii de haos politic şi economic pe care Banca Mondială l-a constatat, “rata şomajului în RMoldova a crescut de la 4% în 2008 la 7,4% în 2010 şi avînd peste un sfert dintre rezidenţii săi care trăiesc sub pragul naţional al sărăciei – rata ajunge la 36% în zonele urbane – RMoldova este cea mai săracă ţară din Europa”.

Ţara vecină, România, în schimb, a mers din succes în succes, aderînd la NATO în martie 2004 şi la UE trei ani mai tîrziu, ambele evoluţii deranjînd profund Moscova. Cu un PIB pe cap de locuitor în 2011 de 12.476 dolari, România are acum o economie cu venit superior-mediu, pe care cetăţenii RMoldova nu pot decît să o admire de la distanţă.

Importurile ruseşti, oferite de monopolul de gaze naturale Gazprom al Federaţiei Ruse, sînt din ce în ce mai scumpe, în contextul în care compania îşi corelează în mod regulat preţurile cu piaţa globală.

Aşa cum a remarcat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în raportul său din februarie 2012 privind România, “România are rezerve interne de petrol şi gaze naturale, dar se bazează în principal pe Rusia pentru importurile sale. Există o nevoie de a promova securitatea energetică prin diversificare”.

Toate acestea fac ca amplul interviu realizat de postul de radio “Vocea Rusiei” cu preşedintele român Traian Băsescu să fie obligatoriu de citit.

După ce a precizat: “Postul dumneavoastră de radio a dezinformat, cel puţin postul în limba română”, Băsescu a declarat: “Vreau să ştiţi că România a făcut o politică de consolidare a securităţii sale naţionale şi nu împotriva Rusiei. Noi nu putem concepe în momentul de faţă că Federaţia Rusă ar fi un risc de securitate naţională pentru România”.

În ceea ce priveşte îngrijorările privind posibile revendicări româneşti legat de RMoldova, Băsescu a afirmat: “Eu consider că cetăţenii Republicii Moldova şi ai României sînt acelaşi popor. Dar sîntem acelaşi popor în două state independente”.

Băsescu a fost întrebat, de asemenea, despre South Stream. Este vorba de o conductă de gaze naturale proiectată pentru a transporta gaze naturale ruseşti prin Marea Neagră către Bulgaria şi mai departe spre Grecia, Italia şi Austria, ca o alternativă la conducta Nabucco, construcţia fiind programată să înceapă în decembrie 2012, iar conducta să fie finalizată trei ani mai tîrziu.

Într-un amplu răspuns Băsescu a afirmat: “Noi susţinem fără rezerve varianta coridorului sudic, care este o variantă susţinută de Uniunea Europeană şi noi sîntem parte a Uniunii Europene. Deci pentru noi proiectul Nabucco este un proiect prioritar. Suntem şi parte a acestui proiect, România are 16% din proiect. Dar niciodată n-o să auziţi că ne împotrivim South Stream-ului. Vă pot spune că atunci cînd am primit de la autorităţile ruseşti solicitarea să se facă primele prospecţiuni în zona economică a României, răspunsul nostru a fost pozitiv. Dar noi nu putem fi decît parte a politicii energetice europene, atîta timp cît Federaţia Rusă şi acum ne vinde gaze prin intermediari şi nu în mod direct. În condiţiile în care avem o conductă a Gazpromului care trece pe teritoriul nostru. Fireşte, o deschidere a Federaţiei Ruse către parteneriatul cu noi şi noi am oferit Gazpromului posibilitatea să facă depozite de gaze pe teritoriul României în foste saline. Şi întrebarea a venit destul de acut atunci cînd au fost neînţelegerile cu Ucraina. Ne menţinem opţiunea de a fi un partener al Gazpromului. Cînd vreţi să aflaţi despre România, vorbiţi direct cu mine, nu luaţi din presă”.

Prin urmare, ce se poate spune sintetizînd? România este acum ferm aşezată în tabăra occidentală, iar Moscova trebuie să se resemneze. Odată spuse acestea, Bucureştiul nu este atît de xenofob încît să dezbine relaţiile sale cu un stat vecin iar domeniul energetic este considerat ca fiind unul în care cooperarea nu numai că poate continua, ci se va aprofunda. În consecinţă, pentru Putin, România oferă mai mult decît “o jumătate de pîine” iar South Stream reprezintă o sursă viitoare de venituri pentru Kremlin, spre deosebire de Nabucco, conchide analistul.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.