Condiţiile de muncă din Germania generează temeri în rîndul politicienilor şi alegătorilor

Financial Times

Deşi şomajul este cel mai redus din ultimii 20 de ani şi lucrătorii din industria de automobile pleacă acasă cu bonusuri mari, acuzaţiile privind exploatarea muncitorilor necalificaţi ţin prima pagină a ziarelor.

De altfel, sindicatele din sectorul restaurantelor şi serviciilor, Verdi şi NGG, au condus o campanie pentru introducerea unui salariu minim pe economie de 8,50 euro pe oră, la care guvernele succesive s-au opus, cu argumentul că aceasta ar încălca o practică de succes din Germania, de a lăsa negocierea salariilor în seama federaţiilor patronale şi sindicatelor, fără interferenţe politice.

Din momentul reformei pieţii muncii şi sistemului de asigurări sociale în 2005, ocuparea forţei de muncă a crescut, în timp ce rata şomajului ajustată sezonier se situează la 6,8 procente. Locurile de muncă “clasice” – cu contribuţii sociale oferite de angajator – au crescut cu peste 7%. Cu toate acestea, aşa-numitele “locuri de muncă atipice” sînt în creştere cu o cincime – germanii deţinînd 7,4 milioane de “mini-joburi” (de 450 euro pe lună sau mai puţin), scutite de taxe, şi există şi 900.000 de lucrători contractuali.

Potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE, în Germania, locurile de muncă prost plătite reprezintă pînă la 22% din total, în creştere două puncte procentuale din 2006 şi cinci puncte peste media UE. Este o rată egalată doar de Marea Britanie şi depăşită de Europa de Est.

Reformele apărate de predecesorul lui Merkel, social-democratul Gerhard Schröder, au făcut ca autorităţilor să le fie mai uşor să forţeze şomerii cu nivel scăzut de calificare să accepte locuri de muncă necalificate. Potrivit Institutului pentru pentru Piaţa Muncii şi Ocuparea Forţei de Muncă, o treime din angajaţii care lucrează în baruri şi restaurante şi un sfert din asistenţii de magazin sînt angajaţi cu “mini-joburi” – însă toţi cu salarii nereglementate.

Cancelarul vrea să pună capăt unei decuplări a salariilor mici de piaţa muncii tradiţională, prin susţinerea unor salarii minime pe sector. Acestea acoperă deja peste o duzină de sectoare, cu variaţii regionale, şi se aplică şi unui număr de 600.000 de muncitori din construcţii şi agenţi de pază.

Cu toate acestea, companiile au avertizat împotriva extinderii salariilor minime la toate sectoarele. Hans-Peter Keitel, fostul preşedinte al Asociaţiei Industriale Germane BDI, a declarat în luna septembrie că o astfel de decizie ar spori costurile într-un moment de slăbiciune economică reînnoită, ducînd pînă la urmă la pierderea de locuri de muncă.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.