Clujul în bătăliile politice ale lui 2012

Viaţa politică a fost marcată la Cluj în anul 2012 de scandaluri, proteste şi schimbări în plan politic. Evenimentul surpriză al anului a fost pierderea de către PDL a preşedinţiei Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe fiind învins de liberalul Horea Uioreanu, care a candidat din partea USL. În schimb, democrat liberalii au reuşit să menţină controlul asupra Primăriei Cluj-Napoca, după ce Emil Boc l-a surclasat pe candidatul USL, liberalul Marius Nicoară.

Semnalul schimbării se dă la Cluj
Viaţa politică la Cluj s-a învolburat încă de la începutul anului, cînd, la jumătatea lunii ianuarie, oamenii au ieşit în stradă, cerînd demisia premierului Emil Boc şi organizarea de alegeri anticipate. Iniţial, clujenii au ieşit în stradă pentru a-şi arăta solidaritatea faţă de Raed Arafat, după ce acesta şi-a dat demisia din poziţia de secretar de stat al Ministerului Sănătăţii. Arafat a fost nemulţumit de proiectul privind noua Lege a sănătăţii care desfiinţa SMURD. Acţiunea de la Cluj s-a transformat ulterior în proteste antiprezidenţiale şi antiguvernamentale. Astfel. sute de clujeni au ieşit în stradă, zile la rînd, pentru a cere demisia lui Traian Băsescu şi a Guvernului Boc. Pe parcursul mitingurilor clujenii au scandat: ”Băsescu la puşcărie!”; ”Nu se mai poate cu javrele!”; ”Demnitate pentru toţi!”; ”Democraţia e în stradă!”; ”Sîntem conduşi de minţi luminate de lanterne” (citat din Paraziţii); ”Jos şobolanii PDL!”; ”Jos Băsescu!”; ”Arafat respectat!”. Manifestaţii similare au avut loc şi în Capitală, precum şi în alte oraşe mari din ţară. Protestele şi-au atins scopul, astfel că, la data de 6 februarie, premierul Emil Boc, preşedintele PDL, anunţă demisia Cabinetului său, şi ca urmare a solicitărilor venite din interiorul partidului.

În acest context, este desemnat în funcţia de prim ministru Mihai-Răzvan Ungureanu care alcătuieşte un nou Cabinet, în cadrul căruia democrat-liberalii impun nume noi. Printre aceştia se numără şi clujeanul Cătălin Baba, care preia portofoliul Educaţiei.

La Cluj, Sorin Apostu, aflat în arest preventiv pentru fapte de corupţie, anunţă că renunţă la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca. Imediat după anunţul făcut de Apostu, consilierii locali clujeni se reunesc în şedinţă extraordinară şi-l desemnează pe Radu Moisin în funcţia de primar interimar. O altă demisie cu impact vine din partea parlamentarului UNPR, Vasile Soporan. Acesta anunţă, la sfîrşitul lunii februarie, că renunţă la calitatea de deputat, invocînd motive personale. “Am demisionat din Parlament din motive personale. Familia mea are nevoie de mine la Cluj, iar prezenţa mea este esenţială aici. Din alte puncte de vedere pot sprijini comunitatea clujeană, dacă mai are nevoie de serviciile mele, dar nu voi candida la nicio funcţie în administraţia publică locală”, anunţa Soporan.

Pe plan naţional, Opoziţia anunţă o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu. Democrat-liberalii afirmă, prin vocea purtătorului de cuvînt al partidului- deputatul de Ploieşti Sever Voinescu, că nu se tem de un astfel de demers şi dau asigurări că moţiunea nu va fi adoptată. Cu toate acestea, la data de 27 aprilie Guvernul condus de Mihai-Răzvan Ungureanu a pierdut încrederea Parlamentului, care a adoptat moţiunea de cenzură iniţiată de Opoziţie, preşedintele PDL, Emil Boc, acuzînd de “trădare” grupul minorităţilor naţionale. În urma consultărilor cu partidele politice, preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat premier pe preşedintele PSD, Victor Ponta.
Din noul cabinet fac parte şi doi clujeni. Andrei Marga preia portofoliul de la Externe, iar Ioan Rus este la al doilea mandat la şefia Ministerului de Interne.

PDL pierde teren la alegerile locale
După schimbarea forţelor la nivelul Puterii, bătălia politică intră în linie dreaptă pentru momentul alegerilor locale din 10 iunie. La Cluj, miza a constituit-o Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj. Dacă pentru fotoliul de şef al judeţului Cluj lucrurile erau clare din timp în privinţa candidaţilor, pentru primărie PDL a ales să ţină opinia publică în suspans, amînînd pînă în ultimul moment decizia privind candidatul. Cu aproximativ zece zile înainte de startul campaniei electorale pentru locale, democrat liberalii anunţă: Emil Boc –canditat la Primăria Cluj-Napoca. Decizia lui Boc relansează bătălia politică pentru cea mai importantă primărie din Transilvania, iar contracandidaţii săi sînt nevoiţi să-şi schimbe strategia de campanie.

În cursa pentru fotoliul de primar au intrat un număr de 12 candidaţi, iar pentru Consiliul Judeţean au fost nouă competitori. Lupta cea mai strînsă s-a dat între Marius Nicoară (USL) şi Emil Boc (PDL), iar pentru Judeţ, principalii artizani au fost Alin Tişe (PDL) şi Horea Uioreanu (USL). După o campanie electorală foarte încinsă, cu acuzaţii dure la adresa competitorilor, alegerile din 10 iunie clarifică opţiunile clujenilor cu privire la edil şi la şeful judeţului. Astfel, Emil Boc revine în fruntea Primăriei Cluj-Napoca, în timp ce finul său, Alin Tişe pleacă de la Consiliul Judeţean, locul său fiind preluat de liberalul Horea Uioreanu.
La nivelul judeţului Cluj, cîştigătorul competiţiei electorale a fost USL. Astfel  Uniunea a obţinut cele mai multe mandate de primar în localităţile clujene şi cele mai multe locuri în Consiliul Judeţean Cluj. Potrivit datelor Biroului Electoral Judeţean Cluj, USL a cîştigat 33 de mandate de primari (40%). Pe locul al doilea ca număr de primari se află PDL, cu 26 de mandate (32,5%), iar pe trei este UDMR, cu opt primari (10%). De asemenea, Partidul Social Democrat a obţinut în afara alianţei USL cinci mandate de primar, iar PNL, cu susţinerea PSD, fără a PC-ului, a obţinut alte trei mandate. PNL a obţinut, tot în afara USL, un mandat de primar şi un altul în alianţă cu Partidul Conservator. Alte trei primării clujene au fost cîştigate de candidaţi independenţi, iar o alta de un candidat al Partidului Conservator.
PDL a obţinut, în schimb, cele mai multe mandate de consilier local-282, fiind urmat de USL cu 263 de mandate.

Boc se retrage din fruntea PDL
Chiar dacă Emil Boc a cîştigat bătălia politică de la Cluj-Napoca, rezultatele pe plan naţional ale alegerilor din iunie au făcut ca acesta să renunţe la şefia PDL. Astfel pe 12 iunie, la două zile după alegerile locale, Vasile Blaga a recunoscut, într-o conferinţă de presă, că “PDL a înregistrat pierderi foarte mari şi a primit un vot politic negativ”. Preşedintele Emil Boc împreună cu întreg Biroul Permanent Naţional şi-au prezentat demisia pe 14 iunie, iar la sfîrşitul lunii, în cadrul unei Convenţii Naţionale Extraordinare a democrat-liberalilor, Vasile Blaga, candidat unic, a fost validat în funcţia de preşedinte al PDL. Odată cu alegerea lui Blaga, aproape toată componenţa BPN al PDL a fost modificată, nume mari, precum cel al Robertei Anastase sau al Monicăi Macovei nemairegăsindu-se în noua conducere. Printre membrii BPN se numără şi democrat liberalii clujeni Daniel Buda şi Alin Tişe, primul fiind ales în funcţia de preşedinte al Comisiei de Etică şi Statut, iar celălalt o obţinut prin vot postul de vicepreşedinte la nivel naţional al PDL.

Referendumul- un glonţ tras pe lîngă ţintă
Un alt moment care a marcat viaţa politică la Cluj a fost referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. USL Cluj a încercat să-i convingă pe clujeni să meargă la referendum şi să voteze pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În schimb, PDL a încercat pe toate căile să-i ţină pe clujeni departe de urne pentru a nu se atinge pragul de 50 la sută plus unu, necesar pentru validarea referendumului. În acest sens, democrat liberalii clujeni au anunţat că vor instala camere video la fiecare secţie de votare. USL a reacţionat, arătînd că iniţiativa PDL vine să-i descurajeze pe clujenii care vor să meargă la vot. Rezultatele furnizate de Biroul Electoral Judeţean Cluj au arătat că cei care au reuşit să-i convingă mai mult pe clujeni au fost democrat liberalii. Şi asta deoarece numai 205.227 de alegători (34,32 la sută) din cei 597.825  s-a prezentat la urne. Prezenţa mică la urne în judeţul Cluj s-a datorat şi UDMR, care şi de data aceasta a ţinut să fie alături de PDL, îndemnîndu-şi electoratul să nu meargp la vot. La nivel naţional, din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot care se ridică la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24% din români. Dintre aceştia 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea demiterii preşedintelui Traian Băsescu. Cu toate acestea, Curtea Constituţională s-a pronunţat pe 21 august 2012 în privinţa invalidării referendumului.

Referendumul însă nu a fost lipsit de tensiuni la nivelul USL. La o săptămînă după vot, ministrul de interne Ioan Rus (PSD) anunţă că şi-a inaintat demisia din funcţie, acuzînd presiuni atît din partea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, cît şi din partea preşedintelui interimar, Crin Antonescu. La scurt timp după ce a făcut acest anunţ, Ioan Rus a declarat că Victor Paul Dobre renunţă şi el la funcţia de ministru delegat pentru Administraţie.
La Cluj, referendumul a fost urmat de o amplă anchetă a DNA pentru presupuse fraude în legătură cu exercitarea dreptului de vot.

Anchetatorii au dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul ministru al Apărării, Teodor Atanasiu şi a lui Dumitru Samson, fiul vitreg al ministrului Apărării, Corneliu Dobriţoiu. În atenţia procurorilor DNA au intrat şi alte alte patru persoane pentru infracţiuni la legea referendumului.
Imediat după demararea cercetărilor, la DNA Cluj au fost citaţi pentru a fi audiaţi ca martori importanţi oameni politici clujeni. Printre aceştia s-au numărat liderul PNL, Marius Nicoară, preşedntele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, dar şi consilierul local Steluţa Cătăniciu.

Finala luptei politice din 2012-parlamentarele
Bătălia politică cea mai intensă a anului 2012 a fost cu siguranţă cea pentru Parlamentul României. Miza a fost extrem de mare pentru că de rezultatul alegerilor din 10 decembrie a depins menţinerea USL la guvernare. La Cluj lupta politică a fost marcată mai puţin de dezbateri pe marginea programelor şi proiectelor şi mai mult pe atacuri, multe murdare, la adresa candidaţilor. „Derbiul” luptei pentru Parlament s-a dat în Colegiul 2 între candidatul ARD, Daniel Buda şi candidatul USL Steluţa Cătăniciu. În urma scrutinului, Cătăniciu  a reuşit să adune cele mai multe voturi. Chiar dacă nu a făcut 50 la sută plus unu din numărul de voturi valabil exprimate, Steluţa Cătăniciu a devenit deputat în urma redistribuirilor. Liderul PDL, Daniel Buda a rămas însă în afara Parlamentului, chiar dacă a fost candidatul ARD din judeţul Cluj cu cele mai multe voturi.

Candidaţii clujeni care au obţinut mandat în Camera Deputaţilor sînt următorii: Colegiul 1 – Adrian Oros (USL); Colegiul 2 – Steluţa Cătăniciu (USL); Colegiul 3 – Aurelia Cristea (USL); Colegiul 4 – Adrian Gurzău (ARD); Colegiul 5 – Radu Zlati (USL); Colegiul 6 – Cornel Itu (USL); Colegiul 7 – Ioan Moldovan (PPDD); Colegiul 8 – Mircea Irimie (ARD); Colegiul 9 – Elena Uioreanu (USL); Colegiul 10 – Máte András Levente (UDMR). La Senat au obţinut mandate: Colegiul 1 – Alin Tişe (ARD); Colegiu 2 – László Attila (UDMR); Colegiul 3 – Marius Nicoară (USL) şi Colegiul 4 – Alexandru Cordoş (USL).

Rezultatele alegerilor de din 9 decembrie la nivelul judeţului Cluj au adus cel puţin două recorduri în viaţa politică clujeană de după 1990. Un record constă în faptul că este pentru prima dată cînd judeţul Cluj este reprezentat în Parlament de trei femei, iar  un altul este legat de faptul că o alianţă sau partid obţine aici cel mai mare număr de mandate, mai precis opt(două de senator şi şase de deputat). Cu toate acestea, anul care se încheie îi lasă pe clujeni, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, fără niciun reprezentant la nivelul guvernului.

C.P.