Cartea de ştiinţă

“Abecedarul peşterilor”, o carte pentru toate vîrstele

Un festival nu face altceva decît să pună oamenii faţă în faţă. Sînt întîlniri sau reîntîlniri plăcute, generatoare de idei, de proiecte şi programe, un schimb spiritual extraordinar, la care ne raportăm de cîte ori avem ocazia. Şi ocazii sînt multe, trebuie să recunoaştem.

Recent încheiatul TIFF (mai – iunie) ne-a prilejuit, prin documentarul Exploratorul, reîntîlnirea cu Iosif Viehmann – activ, tonic, gata să-i surprindă pe cei prezenţi prin noutăţile aduse – într-o altă ipostază decît cea de jazzman. L-am reîntîlnit pe omul de ştiinţă care este Iosif Viehmann, speologul, geologul, geograful, biologul, autorul primei teze în specialitatea speologie, “Geneza formaţiunilor stalagmitice”, în România. Autor al unor cărţi fundamentale cum sînt ‘Speologie generală’, ‘Ecologie’, ‘Ocrotirea mediului’ şi recent, ‘Abecedarul peşterilor’ (2013)

Discuţiile purtate cu prilejul prezentării peliculei Exploratorul, au readus în memoria noastră afectivă, numele savantului Emil Racoviţă, cu multe lucruri inedite despre viaţa şi activitatea savantului român. A fost însă şi prilejul lansării, neoficiale încă, cărţii Abecedarul peşterii. Pentru copii şi oameni mari, carte pentru absolut toate vîrstele, carte care, prin datele ştiinţifice oferite şi comentariile aferente, depăşeşte cu mult cadrul strict al titlului, peştera.

Iosif Viehmann este un foarte bun povestitor. La baza poveştilor sale stau însă date acumulate în mii de ore de cercetări, pe teren, în laboratoare sau biblioteci, experienţe personale împărtăşite responsabil, din dorinţa de a facilita apropierea şi cunoaşterea îndeaproape a peşterilor, familiarizarea tuturor celor “care se lasă pasionaţi de farmecul adîncurilor, chiar dacă sînt încă copii sau începători” (pagina 11).

Povestea, ca orice poveste, are un început, în pădurea din dealul satului. Continuările sînt interesante prin Piatra Albă, pregătirile pentru expediţii, peştera, explorarea peşterii, salvarea unei vieţi, drumul spre marele premiu, satul Gheţar la 1100 m înălţime, speologia azi, capitole îmbogăţite cu un glosar al termenilor de specialitate (aven, banana, calcar, calcit, cavernă, carst, coloană, fisuri, fosile, galerii, gheţar, hipotermie, lampă frontală, montmilch/lapte de piatră, neopren, oamenii de cavernă, otava, picur permanent, rocă, relief carstic, savant, speolog, speoturism, stalactic, stalagmit, şlam, urs de cavernă, var,…) respectiv anexe foto (momente din explorarea peşterilor Gheţarul de la Scărişoara, Tăuşoara, Pojarul Poliţei, Meziad, Urşilor de la Chişcău,…), coperţi ale unor cărţi de specialitate (‘Speologie generală. Cunoaşterea peşterii’, ‘Coleoptere din peşteri’, ‘Scărişoara’, ‘Chiropterele. Relaţii cu omul şi mediul înconjurător’, ‘Peştera Urşilor’,…), fotografii din expoziţii, coperţi ale unor publicaţii ştiinţifice de profil.

Este un ghid teoretic şi practic util, care trebuie citit cu atenţie – lectura este mult facilitată de limbajul folosit şi modul de prezentare -, o sursă de cultură generală şi de specialitate, o carte care nu trebuie să lipsească din nici o bibliotecă.

Demostene ŞOFRON