Barack Obama şi scandalul scurgerii de informaţii

The Guardian

Preşedintele american, Barack Obama, s-a confruntat cu o reacţie puternică, internă şi internaţională, împotriva operaţiunilor de supraveghere ale SUA, într-un moment în care administraţia americană se străduieşte să ţină sub control una dintre cele mai explozive scurgeri de informaţii clasificate din istoria americană.

Opinia politică din SUA este împărţită, unii membri ai Congresului solicitînd extrădarea imediată din Hong Kong a lui Edward Snowden, fostul angajat al CIA acuzat de scurgerea de informaţii, în timp ce personalităţi marcante, atît din tabăra democrată, cît şi din cea republicană, se întreabă dacă nu cumva practicile de supraveghere ale SUA au mers prea departe.

Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii din Senatul american, a cerut Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) să revizuiască modul în care aceasta limitează expunerea americanilor la supravegherea guvernului, însă şi-a făcut clară totodată dezaprobarea faţă de Snowden. “Ceea ce a făcut, a fost un act de trădare”, a precizat ea.

Oficialii din capitalele europene au cerut răspunsuri imediate de la omologii americani şi au denunţat practica de a aduna în secret informaţii digitale de la europeni ca inacceptabilă, ilegală şi reprezentînd totodată o încălcare gravă a drepturilor fundamentale. Între timp, NSA a cerut Departamentului de Justiţie să deschidă o anchetă penală şi a declarat că evaluează daunele provocate de scurgerea de informaţii.

În Europa, cancelarul german Angela Merkel a declarat că va face presiuni asupra lui Obama pe subiectul dezvăluirilor, în timpul unui summit la Berlin săptămîna viitoare, în timp ce vicepreşedinta Comisiei Europene, Viviane Reding, a precizat că va aborda subiectul cu oficialii americani în cadrul unei întîlniri la Dublin: “Un cadru legal clar pentru protecţia datelor cu caracter personal nu este un lux sau o constrîngere, ci un drept fundamental”.

La Londra, ministrul de externe, William Hague, a fost forţat să apere utilizarea de către Marea Britanie a informaţiilor colectate de către SUA. În Camera Comunelor, Hague a declarat în faţa parlamentarilor că legile britanice nu permit “colectarea fără discernămînt” a informaţiilor, însă a fost reticent în a oferi detalii cu privire la modul în care Marea Britanie gestionează informaţiile oferite de către agenţiile de informaţii americane.

Casa Albă a precizat că a declanşat o “dezbatere adecvată” şi a sugerat că ar putea fi de acord cu o revizuire a Patriot Act – legislaţia introdusă în 2001, care pretinde că ar conferi autoritate legală programelor derulate de către Agenţia Naţională de Securitate.

Primele sondaje apărute de la izbucnirea scandalului scurgerii de informaţii arată că majoritatea americanilor se opun colectării de către guvern a datelor privind conversaţiile lor telefonice. Potrivit sondajului Rasmussen, doar 26% dintre alegători sînt în favoarea colectării de către guvern a datelor de la operatorul de telecomunicaţii Verizon, faţă de 59% care se opun, iar per total, 46% dintre americani cred că datele lor au fost monitorizate. Pe de altă parte, un sondaj realizat de Centrul de Cercetare Pew pe o întrebare mai generală a indicat că 56% dintre respondenţi aprobă programul de supraveghere al NSA.