Avangarde: Părinţii şi elevii cred că România se îndreaptă într-o direcţie greşită; corupţia – răspîndită în mare măsură

Mai bine de jumătate dintre părinţi şi elevi consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce profesorii sunt ceva mai optimişti, 49% dintre ei considerînd acelaşi lucru, relevă o cercetare sociologică, realizată de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, în colaborare cu Universitatea “Titu Maiorescu”.

Întrebaţi în ce direcţie se îndreaptă lucrurile în România, 33% dintre profesori spun că este bună, 49%, că este greşită, iar 18% nu pot face o apreciere. La aceeaşi întrebare, 15% dintre părinţi spun că este o direcţie bună, 76% – greşită, iar 9% nu pot aprecia. Pe aceeaşi temă, 17% dintre elevi apreciază că România merge într-o direcţie bună, 73% – greşită, iar 10% nu pot aprecia.

În ceea ce priveşte gradul de mulţumire faţă de propria locuinţă, 36% dintre elevi se declară foarte mulţumiţi, 57% – mulţumiţi, 6% – nemulţumiţi, 1% – foarte nemulţumiţi. În schimb, părinţii se declară în procent de 21% foarte mulţumiţi, 66% – mulţumiţi, 11% – nemulţumiţi, 2% – foarte nemulţumiţi. În cazul profesorilor situaţia este următoarea – 31% dintre profesori sunt foarte mulţumiţi de propria locuinţă, 61% – mulţumiţi, 6% – foarte nemulţumiţi, 2% – foarte nemulţumiţi.

67% dintre elevi se consideră foarte mulţumiţi de familia lor, iar 20% spun că sunt foarte mulţumiţi de veniturile familiei.

Peste jumătate dintre profesori (66%) şi părinţi (50%) se arată foarte mulţumiţi de familia lor. În schimb, de veniturile familiei se declară 7% dintre părinţi foarte mulţumiţi, iar 52% mulţumiţi, în timp ce profesorii sunt în procent de 7% foarte mulţumiţi, iar 51% – mulţumiţi. Un procent de 28% dintre profesori sunt foarte mulţumiţi de locul de muncă, 64% – mulţumiţi, iar 6% – nemulţumiţi.

În cazul părinţilor, 12% dintre ei se declară foarte mulţumiţi de locul de muncă, 54% – mulţumiţi, iar 17% – nemulţumiţi.

Despre mită, atît profesorii cît şi părinţii şi elevii consideră că aceasta este cea mai răspîndită în sistemul medical. Pe de altă parte, 4% elevi consideră că mita se regăseşte în sistemul educaţional, acelaşi lucru îl consideră şi 1% dintre părinţi, 3% dintre profesori. 55% dintre elevi, 48% dintre părinţi şi 55% profesori consideră că a încasa sume de bani de la elevi, în schimbul orelor de meditaţie, nu este un act de corupţie. În schimb, a pune note mici elevilor pentru a-i forţa să plătească sume de bani pentru meditaţii particulare poate fi numit caz de corupţie, apreciază 93% dintre profesori, 89% dintre părinţi şi 91% dintre elevi.

Corupţia este răspîndită în foarte mare măsură, consideră 34% dintre profesori, 49% dintre părinţi şi 32% dintre elevi, în timp ce 56% dintre profesori, 43% părinţi, 56% elevi spun că aceasta se regăseşte în mare măsură. 4% dintre profesori, 8% dintre părinţi şi 5% dintre elevi consideră că în mediul educaţional cazurile de corupţie sunt foarte dese, iar 21% profesori, 33% părinţi, 39% elevi spun că sunt dese, în timp ce 46% profesori, 32% părinţi, 35% elevi apreciază că acestea sunt rare.

Întrebaţi dacă în ultimii trei ani au fost puşi vreodată în situaţia de a da şpagă, 83% dintre elevi au spus că nu, doar 17% că da, în timp ce la aceeaşi întrebare 58% dintre părinţi au răspuns negativ, iar 42% pozitiv. 9% dintre profesori, 14% părinţi, 17% elevi sunt de părere că în cazul corupţiei, aceasta poate fi complet eliminată, 41% dintre profesori, 29% dintre părinţi, 36% dintre elevi cred că aceasta poate fi redusă substanţial.

La întrebarea care ar fi principala cauză a corupţiei din sistemul educaţional, 49% dintre profesori cred că nivelul de salarizare precară a cadrelor didactice, iar 26% spun că de vină este criza scării de valori în societatea românească.

Cît priveşte cea mai eficientă măsură de combatere a corupţiei în mediul educaţional, 39% dintre profesori cred că aceasta ar fi salarii mărite, motivante, iar 25% apreciază că este nevoie de control, transparenţă legislativă şi repercusiuni mai dure.

Întrebaţi ce propuneri ar face Ministerului Educaţiei pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional, 17% dintre profesori spun că simplificarea, îmbunătăţirea şi adaptarea programei şcolare la cerinţele reale ale elevului, iar 16% consideră că este nevoie de salarii mai mari pentru cadrele didactice.

Cercetarea sociologică citată a fost realizată la comanda Universităţii “Titu Maiorescu”, în cadrul proiectului “Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, al cărui beneficiar este Ministerul Educaţiei Naţionale.

Perioada culegerii datelor a fost 23 iulie – 20 august, iar eşantionare a fost probabilistă, stratificată bistadial. Volumul total al eşantionului este de 1.560 de persoane (elevi – 550; părinţi – 500; specialişti în domeniul educaţiei din învăţămîntul preuniversitar – profesori, directori, inspectori ISJ şi personal al consiliilor de administraţie din unităţi de învăţămînt – 510).

Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia studiată cu o eroare maximă tolerată de +/-2,48% pentru un interval de încredere de 95%. Marja de eroare la nivelul fiecărui eşantion reprezentativ pentru populaţia studiată este următoarea: elevi care intră în anul şcolar 2013-2014 în clasele a XI-a şi a XII-a +/-4,18%, părinţi ai elevilor aflaţi în această situaţie +/-4,38%, specialişti în domeniul educaţiei din învăţămîntul preuniversitar +/-4,34%.