ASFOR despre lipsa unui plan național: Fondul forestier a devenit un subiect de politică publică

România are peste 29% din teritoriu acoperit cu fond forestier şi, totuşi, lipsa unui plan naţional a transformat pădurea dintr-un subiect de politică publică într-unul de dezbatere emoţională, fapt pentru care am propus un cadru strategic concret, pentru un management forestier strategic şi digitalizat, susţine preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Ciprian Muscă.

„În Aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, în faţa elitei Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, am vorbit despre viitor. Nu despre o retorică abstractă, ci despre ceea ce România nu şi-a permis de 35 de ani: un proiect de ţară real, aprobat de Parlament şi respectat de Guvern, indiferent de culoarea politică. Aceasta este esenţa: fără stabilitate strategică, România nu-şi poate atinge potenţialul de putere sustenabilă, digitală. Pădurea – cel mai mare activ natural al naţiunii – nu poate fi administrată la 6 luni, în funcţie de ciclurile electorale. România deţine o resursă pe care multe ţări o visează: pădurile noastre cresc. Acoperim peste 29% din teritoriu cu fond forestier, avem un stoc de carbon în expansiune şi susţinem o industrie vitală pentru sate şi oraşe. Avem generaţii de forestieri care au păstrat un echilibru rar în Europa. Şi totuşi, lipsa unui plan naţional a transformat pădurea dintr-un subiect de politică publică într-unul de dezbatere emoţională. Adevărul este simplu: Pădurea nu trebuie nici mitizată, nici demonizată. Ea trebuie gestionată profesionist, cu instrumente moderne, responsabilitate şi o viziune pe termen lung. De aceea, am propus în faţa Academiei ceea ce noi considerăm prin conceptul România 2025-2040: Managementul Forestier Strategic şi Digitalizat – un cadru strategic concret, nu un discurs festiv”, susţine Muscă, într-un editorial publicat luni.

Potrivit sursei citate, România poate dubla utilizarea lemnului în construcţiile publice şi poate integra mobilierul românesc în achiziţiile statului, aşa cum fac statele dezvoltate. „Putem avea sate încălzite cu biomasă locală, case eficiente energetic proiectate digital şi lanţuri valorice ale lemnului conectate la inteligenţa artificială. O singură condiţie: să vrem, să planificăm şi să continuăm indiferent de Guvern”, consideră specialistul. Planul naţional pentru păduri şi lemn (2025-2040), propus de ASFOR, are şase direcţii obligatorii: Creşterea Suprafeţei Împădurite, inclusiv prin regenerare naturală pe terenuri abandonate; Reindustrializare şi Tehnologizare – cu ţinta de 80% din procesele forestiere asistate de AI până în 2035; Sprijin Real pentru Construcţii din Lemn – ţinta de 30% în clădirile publice noi; Educaţie şi Formare Profesională – pentru o nouă generaţie de forestieri digitali; Tranziţie Sustenabilă Echitabilă – măsuri pentru cele 3,5 milioane de gospodării dependente de lemnul de foc, relansarea programului „Rabla pentru sobe”; Finanţare Dedicată şi Predictibilă – pe modelele Austriei şi Franţei. „Aceste obiective nu pot fi implementate la voia întâmplării politice, ci doar printr-un cadru legislativ votat de Parlament, obligatoriu pentru Guvern, cu indicatori măsurabili şi bugete multianuale. Exact ceea ce ne-a lipsit din 1990. De ce avem nevoie de o strategie 2025-2040 aprobată prin lege? Pentru că pădurea nu trăieşte în cicluri electorale!”