Arte Expo Transilvania, iunie – iulie 2013, Expoziţia absolvenţilor UAD. Designul: disciplină, simplitate, siguranţă, confort, modernism,…

Prezentele rînduri le dedic absolvenţilor Departamentului grafică, licenţă şi master – coordonatori proiecte prof. dr. Cristian Cheşuţ, prof. dr. Alexandru Alămoreanu, prof. dr. Rodica Alămoreanu, conf. dr. Paul Cheptea, lector dr. Mihai Nemeş, lector dr. arh. Ştefan Caia – din cadrul Facultăţii de arte decorative şi design/UAD Cluj-Napoca, una dintre secţiile cu o mare absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii, mulţi încă din anii studenţiei.

Fiecare obiect are o poveste, o poveste care porneşte de la creator, designer mai precis. La rîndul său, designerul are şi el o poveste de spus. Toate sînt interesante şi de reţinut. Din prima poveste reţinem faptul, o primă concluzie, că obiectul trebuie să capteze atenţia de la bun început, trebuie să trezească interes, să placă pentru a fi cumpărat/achiziţionat/comandat. Din a doua reţinem faptul că designerul trebuie să aplice la principiile de bază ale meseriei, respectînd standardele cunoscute, de la disciplină la simplitate, actualitate, modernism, geometrie, bun simţ, originalitate, inovaţie, frumuseţe, utilitate, siguranţă, confort, relaxare,… produsul finit să fie realizat în pas cu tendinţele actuale în şi din domeniu, fie că ne referim la designul de produs industrial, la cel ambiental sau la grafic design (în acest din urmă caz referindu-mă la produse precum sigle, logo-uri, broşuri, cataloage, cărţi de vizită, mape de prezentare, prelucrări imagini foto-video, bannere, layout reviste, layout site, fluturaşi, stickere, afişe, flash intro). Toate la un loc promovează identitatea culturală, socio – instituţională şi industrială, toate îşi au materializarea în expoziţia absolvenţilor departamentului design.

Le-am văzut lucrările. Îi fac cunoscuţi dintr-un singur mare motiv : toţi au şanse pe piaţa muncii. Este vorba despre Iris Viciu (‘Amenajare sediu firmă. Zona managerială’), Aluna Ille (‘Macrocosmos în microcosmos. Metamorfoze’; spaţiu de întîlnire într-un studio de artă fotografică, un inspirat joc între lumină şi formă), Szasz Zsuzsa (‘Colecţii de genţi inspirate din forme anatomice’), Laura Sfechiş (‘Ludic în balans. Blanasoare pentru copii’), Mihail Sandu (‘Campanie de promovare a sexului protejat’ : ‘Fly Her to the Moond’, ‘Make Love and Be Responsable’, ‘Zborul este mai înalt cu prezervativul’, ‘Enjoy the Rain by not Getting Wet’), Biro Lorand (‘Amenajarea reprezentanţă “Hugo Boss” – Hotel Continental), Călin Lihet (‘Telefonul Viu’), Korodi Lorant (‘Studiu de identitate vizuală pentru Cluj Capitală Culturală Europeană 2021’), Ioan Ovidiu Pop (‘Triciclete pentru copii’), Andreea Cociş (‘Studiu – elemente din lemn stratificat’), Andrada Matei (‘Metamorofzele bijuteriei’), Diana Irimie (‘Şapte păcate capitale’ – colecţie de bijuterii), Andrei Mariuţeac (‘Studiu de identitate vizuală Dubious Underground Association’; proiect al Asociaţiei Culturale Urbane de promovare a artiştilor locali şi internaţionali), Andreea Ţînţaş (‘Campanie de promovare a reciclării’), Anca Pora (‘Eseu vizual al municipiului Cluj-Napoca. Timp. Oameni’), Ana Maria Blăjan (‘Campanie de promovare a UPCYCLING-ului în România’ : ‘Gunoiule, tu ce vrei să faci cînd o să fii MARE’, ‘Eşti ceea ce arunci’, ‘Vorbeşte-mi murdar’), Ana Sur (‘Set mobilier UNDA’), Ionuţ Sur (‘Prometheus Light’, reprezentare a mitului prin formă, proporţie şi textură), Lavinia Fodorean (‘Identitate vizuală a firmei MedicFit’), Brânduşa Moldovan (‘Identitate vizuală şi promovare pentru Erasmus Student Network’), Teodora Olaru (‘Campanie de promovare a Grădinii zoologice din Tîrgu Mureş’), Claudiu Trifoi (‘Studiu de identitate vizuală TCI’), Mihai Neagoş (‘Renault Adrenaline’), Pavel Hereş (‘Rulota off Road’), Dankuj Laszlo (‘Conceptmania’), Mirela Cercelaru (‘Renault Curiosity’), Sînziana Popa (‘Afiş pentru teatrul absurd. Eugen Ionesco’; piese vizate ‘Cîntăreaţa cheală’, ‘Scaunele’, ‘Delir în doi’, …), Diana Siriteanu (‘Ambalaje pentru uleiuri inspirate din mitologia română’), Cristian Moroşan (‘Aeroportul Suceava’), Diana Ianaciuc (‘Pantofii contemporani ai Cenuşăresei’; colecţie incitantă prin modelele propuse, prin culori folosite, tocuri,…), Alexandru Munthiu (‘4 Seasons – mobilier modular’), ‘Andrei Ureche (‘Coffe Bean Concept’), Florentina Brandus (‘Scenografie urbană. Strada Universităţii nr. 4’), Tudora Ştefan (‘Jucării de colecţie’), Roxana Andonie (‘Y Hostel’, proiect de design de interior), Oana Boca (‘ModuLed’, joc constructiv modular, ce propune patru culori puternice : verdele, portocaliul, galbenul şi rozul), Sonia Bădescu (‘Sistem de închidere PUSH. Împingeţi pentru a deschide uşile; mobilier), Oana Sofronia (‘Amenajare apartament’ de la bibliotecă la balcon, hol, living, dormitor, birou,…), Mihaela Pop (‘Ambient’, proiect de amenajare interioară, locuinţă cu o suprafaţă de 85 m2), Daniela Codrea (‘O evadare din cotidian’; propunere de mobilier pentru interioare şi exterioare, care să îmbunătăţească spaţiul de relaxare; formele create sînt simple, conferă siguranţă şi confort vizual şi fizic), Tamas Reka (‘Incursiuni stilistice în designul contemporan de mobilier’; produse ‘Julia’, ‘Ana’, ‘Ursula’), Tania Dobra (‘Incursiuni stilistice în mobilierul contemporan”; scaunul, taburetul), Raluca Luca (corpuri de iluminat), Alexandra Chiş (‘Umbrele luminii albe’, corpuri de iluminat), Cătălina Ababei (‘Organic Light’, corpuri de iluminat inspirate din forme organice), Adrian Balcău (‘corpuri de iluminat), Cristina Voicu (‘Lumini şi conexiuni în bionică’; lampadar avînd ca motiv meduza), Anca Budean (‘Mind is Like a Parachute : it Works Best when it’s Open’), Ioana Raţiu (‘Lumini în labirint’), Valentina Vulea (‘Feminitatea în 5 ipostaze’, dublă specializare, design, respectiv design vestimentar).

Din Departamentul design au fost distinşi cu diploma onorifică MAGNA CUM LAUDE următorii absolvenţi : Aluna Ille, Iris Viciu (nivel licenţă), Teodora Olaru, Victoria Vulea (master).

Mai pot afirma faptul că principiul de bază al designului, Less is more/Mai puţin este mai mult, este respectat, se regăseşte în toate proiectele expuse, fapt ce întăreşte aserţiunea potrivit căreia generaţia 2013 are, repet acest lucru, şanse reale de a fi una lucrativă, căutată şi solicitată.

Demostene ŞOFRON