Foto&Video | Arhitectul Arnold lovește într-un alt mare simbol românesc din Cluj-Napoca | Bustul unui celebru savant român eliminat definitiv de pe strada Mihail Kogălniceanu

Continuă scandalul monumentelor de la Cluj-Napoca. După ce reamplasarea fără soclul a Grupului statuar Școala Ardeleană în contextul lucrărilor de reamenajare urbană a străzii Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca a stârnit nemulțumiri, o altă veste legată de bustul unui mare savant român de pe aceeași stradă șochează lumea academică și științifică în mod special și opinia publică în general.

Echipa de proiectanți condusă de Macalik Arnold Ernő a eliminat de pe strada Mihail Kogălniceanu bustul unui mare savant român de al cărui nume se leagă pe de o parte Universitatea „Babeș-Bolyai” iar pe de altă parte unul dintre cele mai performante colegii din România.

Proiectul de „Amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, strada Universității și străzile adiacente” a fost realizat de firma Mossfern Arhitectură condusă de arhitectul Macalik Arnold Ernő. Coautori ai proiectului sunt Lázár Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Ernő, Vass Dániel,  Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilárd, Molnár Attila, Szilágyi-Bartha József. Proiectul a fost desemnat câștigător în urma unui concurs internațional organizat în 2018 și la care au participat mai multe firme de arhitectură și arhitecți.

Proiectul a prevăzut ca statuia Școala Ardeleană să fie amplasată pe strada Mihail Kogălniceanu direct la nivelul solului, fără soclu. Același proiect mai prevede eliminarea definitivă a bustului marelui savant român Emil Racoviță. Bustul a fost dezvelit în anul 1993 în fața Colegiului Național „Emil Racoviță” în cadrul unui demers exclusiv al acestei școli. Totodată, toate costurile aferente realizării acestui monument au fost suportate de absolvenții „racovițiști” ca omagiu adus patronului spiritual al școlii. Cei implicați în realizarea monumentului dedicat lui Emil Racoviță au ales strada Mihail Kogălniceanu ca loc de amplasare a bustului pentru a fi în fața școlii care-i poartă numele iar pe de altă parte pentru că pe această stradă se află universitatea pe care marele savant a condus-o în perioada interbelică.

După inaugurare, Monumentul Emil Racoviță a devenit locul de întâlnire al absolvenților prestigioasei școli clujene.

Bustul lui Emil Racoviță a fost demontat anul trecut în contextul demarării lucrărilor de reamenajare urbană a străzii Mihail Kogălniceanu, fiind apoi depozitat de către muncitori în gangul Colegiului „Emil Racoviță”. Deși reprezentanții școlii au cerut atât Direcției de Cultură Cluj cât și municipalității clujene să găsească o soluție pentru ca monumentul marelui savant să rămână în fața unității de învățământ pentru a avea vizibilitate și a i se putea acordat în acest fel respectul cuvenit, răspunsurile au fost că proiectul de reamenajare urbană a străzii Mihail Kogălniceanu realizat de echipa lui Macalik Arnold Ernő nu include bustul lui Emil Racoviță. Totodată s-a sugerat conducerii școlii să găsească o soluție pentru a fi amplasat în curtea unității de învățământ. Cum incinta școlii este destul de mică, nu poate fi vorba de amplasarea unui astfel de monument aici.

Făclia a încercat să afle dacă într-adevăr proiectul de reamenajare urbană din acea zonă elimină bustul lui Emil Racoviță. Informațiile obținute confirmă că marele savant nu va mai avea monument pe strada Mihail Kogălniceanu. Reprezentanți ai Direcției de Cultură Cluj care nu au dorit să li se facă public numele au declarat că s-a considerat că monumentul lui Emil Racoviță nu corespunde noului concept al străzii și că trebuie eliminat.

Prin urmare, dacă Primăria nu va interveni pentru a bloca planul firmei de arhitectură condusă de Macalik Arnold Ernő cu privire la simbolurile românești de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca, bustul marelui savant român Emil Racoviță va rămâne cel mai probabil în beciul școlii ce îi poartă numele.

Felul în care arhitecții s-au raportat la cele două simboluri românești de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca este alarmant. În cazul Grupului Statuar Școala Ardeleană s-a ales să se renunțe la soclu, ceea ce a făcut ca după instalarea monumentului direct pe pavaj cei trei corifei să arate ca niște milogi în mijlocul străzii. În cazul lui Racoviță, măsura a fost și mai dură: eliminarea definitivă.

165 de ani de la nașterea marelui savant

Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868, Iaşi – 17 noiembrie 1947, Cluj) a fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, fondatorul biospeologiei.

Racoviţă a fost naturalistul expediţiei antarctice „Belgica” (1897-1899), ocazie cu care a strâns peste 1200 de mostre zoologice şi peste 400 de mostre botanice, colecţionate din Patagonia până în Antarctica şi din explorările oceanice realizate în cursul acestei expediţii. Colecţia a fost documentată fotografic prin peste 200 de clişee. Cercetările ştiinţifice realizate de marele savant asupra cetaceelor (balenelor) sunt considerate studii de referinţă până în zilele noastre, savantul studiind comportamentul acestor extraordinare mamifere.

În 1920, a fondat la Cluj primul Institut de Speologie din lume, rezultatele cercetărilor biospeologice fiind absolut remarcabile: peste 1200 de peşteri explorate în Europa şi Africa, o colecţie de 50.000 de exponate de faună cavernicolă.

A fost director al Institutului de Speologie între 1920 şi 1947, senator al României din partea Universităţii Cluj (1922-1926), rector al Universităţii din Cluj (1929-1930) şi preşedinte al Academiei Române (1926-1929).

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut